Consumul frecvent de alimente prăjite, în special de cartofi prăjiți, poate duce la o creștere a riscului de stări anxioase cu 12 la sută și a riscului de depresie cu 7 la sută, arată un studiu realizat de cercetătorii Universității Zhejiang, din China, scrie CNN.
Riscul este mai pronunțat în cazul tinerilor, în special a bărbaților tineri, arată studiul. Experții chinezi au monitorizat 140.728 de oameni, de-a lungul a 11 ani. După ce au exclus din studiu participanții care au fost diagnosticați cu depresie în primii doi ani ai monitorizării, un total de 8.294 de cazuri de anxietate și de 12.735 de cazuri de depresie au fost înregistrate în cazul voluntarilor care consumau alimente prăjite, rata fiind cu 2 la sută mai crescută în cazul celor care consumau cartofi prăjiți, scrie digi24.ro
„Componenta umană a acestui studiu ar putea indica exact ceea ce sugerează cercetarea: că un consum crescut de alimente prăjite crește riscul de anxietate și depresie”, a declarat doctorul David Katz, un nutriționist care nu a fost implicat în cercetare.
Cercetătorii chinezi sugerează că acrilamida, o substanță întâlnită în alimentele prăjite, ar fi responsabilă pentru creșterea riscului de anxietate sau depresie. Într-o cercetare separată, această substanță a fost administrată unor pești-zebră, iar apoi comportamentul lor a fost monitorizat. Peștii-zebră expuși la o doză mare de substanță, pe timp îndelungat, obișnuiau să stea mai mult în zonele întunecate din acvariile în care erau ținuți – un semn al anxietății la pești, potrivit studiului.
Însă doctorul Walter Willett, nutriționist la Școala de Sănătate Publică de la Universitatea Harvard, crede că este nevoie de studii suplimentare pentru a se ajunge la o concluzie sigură.
„Efectele asupra sănătății ale alimentelor prăjite depind în mare măsură de ce tip de mâncare este prăjită și de ce tip de grăsime este folosit la prăjire. Cartofii pot afecta stările afective pentru că provoacă o creștere mare a nivelului de zahăr în sânge și apoi un răspuns hormonal la această creștere. Totuși, aceste zaharuri sunt contracarate de grăsime, cum ar fi grăsimea folosită la prăjit”, spune Walter Willett.
Nutriționistul are îndoieli și la validitatea datelor obținute din observarea peștilor-zebră.
„Aceste date sunt greu de interpretat în relație cu sănătatea umană, deoarece suntem destul de diferiți”, spune nutriționistul.
David Katz recunoaște, însă, că lipsa varietății în alimentație poate avea efecte asupra stării de spirit. „Concluzia este că o dietă de calitate, alegerea alimentelor sănătoase contează mult când vine vorba de fiecare aspect al sănătății – atât fizică, cât și psihică”.
La rândul său, Walter Willett spune că e posibil ca studiul chinezesc să fi arătat exact contrariul, că oamenii își schimbă dieta și aleg alimente nesănătoase din cauza anxietății sau a depresiei.
„Aceste schimbări de atitudine sunt, în general, mai greu de studiat, deoarece ele vin și pleacă. Nu este ca un diagnostic de cancer sau de infarct”, spune nutriționistul.
