La 4 mai 2023 este marcată Ziua naţională a sportului cu balonul oval. Promulgată de Parlamentul României prin Legea nr. 217/2022, Ziua Națională a Rugby-ului își propune să aducă în prim-plan jocul cu balonul oval, mișcarea, un stil de viață sănătos și mai ales valorile care definesc rugby-ului: Disciplină, Respect, Integritate, Pasiune, Solidaritate.
Această zi are o semnificație aparte pentru rugby-ul românesc, pentru că pe 4 mai 1924 România disputa primul meci la Jocurile Olimpice de la Paris, în compania Franței, competiție la finalul căreia rugbyștii aveau să aducă prima medalie olimpică, de bronz, din istoria sportului românesc, potrivit rugbyromania.ro
Pe 4 mai 1924, pe Stadionul Olimpic Yves du Manoir din Colombes, România întâlnea Franța în primul meci la Jocurile Olimpice de la Paris. Chiar dacă rugbyștii români au pierdut cu 59-3, a fost punctul de pornire spre prima medalie olimpică cucerită de sportul românesc în istoria sa. Cu acest meci s-a inaugurat oficial Stadionul Colombes. Francezii erau îmbrăcați în tricouri și pantaloni albi, jambiere roșii, românii erau îmbrăcați în tricou albastru cu stema țării pe piept, pantaloni albi și jambiere roșii. Partida a fost arbitrată de Jacques Muntz de la Racing Club Paris, ajutat de Rutherford (SUA), arbitru de tușă pentru Franța și Constantin Ionescu pentru România. La meci au asistat 15.000 de spectatori care înconjurau terenul, Nicolae Mărăscu, căpitanul Romaniei a oferit francezilor un buchet in amintirea rugbyștilor căzuți în război.
România a pierdut și cel de-al doilea meci disputat, pe 11 mai, cu Statele Unite ale Americii, 37-0, însă la finalul competiției au terminat pe locul 3, cucerind medaliile de bronz, campioană olimpică ieșind SUA, care a învins în finală Franța cu 17-3.
Dincolo de valoarea medaliei și a momentului istoric unic, este remarcabil efortul făcut de rugbyștii români pentru a ajunge la Paris, pentru a participa la Jocurile Olimpice.
Deși toată lumea se aștepta ca oficialitățile să ajute la deplasarea delegației României, și chiar au existat promisiuni în acest sens, cu câteva zile înainte de plecare rugbyștii au fost anunțați că vor beneficia doar de un mic sprijin financiar. Ministerul de Finanțe, condus de Vintilă Brătianu, a aprobat doar o cincime din suma solicitată de către Comitetul Olimpic Român pentru echipa de rugby, numai 300.000 lei. Astfel, pentru rugby s-a organizat o campanie publică de strângere de fonduri. Personalități ale vieții sociale, studenți, școlari, profesori, cluburi, alături de jucătorii înșiși care reprezentau România au contribuit la adunarea sumei necesare deplasării.
Națională a plecat spre Paris cu trenul, la clasa a treia, ajungând la destinație după patru zile. Fostul jucător Sterian Soare relata ca procurarea echipamentului a fost în grija lor. Călătoria cu trenul a fost și ea plină de peripeții: la clasa a treia, până în Italia, apoi în picioare, pe culoare, alături de o mulțime de emigranți. Călătoria a urmat traseul București – Cărpiniș – Zagreb – Triest – Milano – Torino – Modena – Nisa – Paris. Jucătorii au avut noroc, CFR-ul acordând o scutire de 75% la transportul pe teritoriul țării. Un ajutor nesperat a venit de la Brunelli, președintele Romcomit, care a aranjat o scutire de 50% pe căile ferate italiene. Ambasadele Iugoslaviei și Franței au oferit scutiri la taxele pentru vize.
„Eram o mână de elevi și studenți pripășiți prin cele câteva cluburi bucureștene de rugby, îndrăgostiți de acest joc și, deci, gata de sacrificii. Banii de tren si pentru echipament i-am procurat bătând pe la ușile unor familii prietene. Călătoria de 4 zile înspre capitala Franței am făcut-o pe băncile tari ale clasei a III-a, iar începând din Italia, în picioare, pe culoar, într-un tren ticsit de emigranți. Obosiți, practic extenuați, în zilele meciurilor am fost, pur si simplu, decimați și datorită unei alimentații precare”, nota jucătorul Stelian Soare în însemnările sale.
Românii au ajuns la Paris cu două zile înainte de meci.
Foto: Facebook/Rugby Romania
