S.M.A.: Pentru persoanele care nu au avut ocazia să vă cunoască, ne puteți spune câteva lucruri despre dumneavoastră?
I.N.N.: Despre mine voi încerca să spun mai puțin, întrucât cei ce îmi vor citi cărțile vor avea acces la mai multe informații, vor simți sensibilitatea mea și mai ales neliniștile mele. Cu toții ne putem întrebări existențiale, numai că unii ca mine le și scriu, adică stau de vorbă cu ei însiși, sau cu cititorii, încearcă să răspundă la ele sau să găsească soluții pentru prrobleme existențiale. Viața mea este frumoasă, tumultoasă, dar consider că este ceea ce am simțit… tot timpul mi-am ascultat sentimentele, fără a face exces de emoții. Nu am rănit oameni și consider că toți oamenii care au apărut în viața mea au venit cu sfaturi de care aveam nevoie, m-au ajutat să mă descoper pe mine însămi și mai ales m-au ajutat să mă cunosc foarte bine și să mă împac cu mine, ca mai apoi să fiu o prietenă bună cu ceilalți. Am 3 copii frumoși, 1 băiat de 11 ani, Mihai Sebastian, o fetiță de 6 ani, Elena Camelia și mezina familiei de 2 luni, Emiliana Cătălina, care îmi umple viața, mă face să retrăiesc clipele frumoase ale copităriei și mai ales să pot înțelege exuberanța vârstei. Cei care mă cunosc sunt bucuroși să participe la lansările de carte sau să posteze pe grupul de Facebook, denumit „Cenaclul Online Regatul Artelor – Președinte Ileana Nana Necșuțu”, grup public, destinat scriitorilor și nu numai, creat de mine în februarie 2019, din dorința de a fi alături de ceilalți scriitori, deși eu mă aflam la Caransebeș în acea perioadă. Astfel intram des pe grup, în live, împreună cu scriitoarea Rodica Nicoleta Ion, actualmente președinte fondator al Cenaclului Uniunea Artelor din Craiova și a revistei cu același nume, care apare lunar, dar și cu scriitorul Lorin Cimponeriu, cel care m-a susținut să mă descopăr încă din prima zi în care ne-am cunoscut.
S.M.A.: Citindu-vă biografia mi-am dat seama că, în fața mea, am un scriitor cu o activitate literară complexă! De când pasiunea pentru scris? Este talent nativ sau moștenire de familie?
I.N.N.: Am o activitate literară complexă, am făcut multe sacrificii personale pentru a mă face cunoscută și consider că este un talent nativ, dar și datorită eforturilor făcute încă din copilărie, fiind cunoscută de doamnele bibliotecare. La 16 ani petreceam până la 4 ore în Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova, pentru a studia limba latină și alte materii. Această bibliotecă astăzi ne găzduiește cele mai multe lansări de carte. De la 16 ani, de când m-am îndrăgostit la distanță, de diferiți băieți, am început o activitate de memorialistică, scriindu-le până la 20 de pagini format A4, într-o scrisoare de dragoste. Din păcate nu am făcut copii xerox după acele scrisori pentru a le putea publica ulterior. Cert este că ar trebui să îi caut pe protagoniștii acelor scrisori pentru a ne bucura de câteva depănări de amintiri. Dintotdeauna am avut un suflet sensibil, deschis la nou și încă mai cred în dragoste la prima vedere. Aș putea spune că este și moștenire de familie, pentru că bunica mea deși nu a mers la școală decât 3 clase știe să citească și să scrie foarte bine, e religioasă și are 84 de ani. Încă ne mai poartă de grijă și tot ea este cea care m-a crescut pe mine, până a vârsta de trei ani. Mama mea era foarte bună la gramatică și traducea în limba franceză și era premiantă, tatăl la fel, dar el era bun la materiile reale. Eu am fost un elev bun, am luat premii în fiecare an și la facultate am reușit la master să primesc și bursă de merit, finalizând lucrarea de dizertație cu nota 10, singura notă de 10.
S.M.A.: Povestiți-ne despre debutul literar!
I.N.N.: Am început să scriu sub impulsul iubirii și încurajată de scriitorul Lorin Cimponeriu, din 17 iulie 2011, de când ne-am cunoscut la o tabără literară, la Grădinari, organizată de maestrul coregraf al Ansablului „Valea Carașului”, Codruț Anca. Astfel că în decurs de o lună am scris foarte multe poeme de dragoste, apoi am revenit în martie 2013 și scriind mai rar, iar în iulie 2014 am scris o carte cu poeme de dragoste, în duet sau comune, în decurs de o lună (vara), împreună cu Lorin Cimponeriu, carte denumită „Testamentul iubirii”.
S.M.A.: Scriitorii sunt adesea asociați cu persoanele singuratice sau care trăiesc intens propria lor singurătate, fie ea în doi! Există vreun adevăr în această zicere?
I.N.N.: Sunt o persoană sociabilă, dar nu prea mă învârt în cercuri suspecte, ci doar în cele literare. Nu mă consider singură, cât timp am o relație cu Creatorul, cu Dumnezeu. De mică mi-a fost cunoscut și am o relație specială, apreciind natura și toată frumusețea pământului care ne înconjoară.
S.M.A.: Ce ați simțit atunci când ați publicat prima carte? Ce sentimente v-au încercat?
I.N.N.: Prima carte a apărut în septembrie 2011, denumită „Ninge în viețile noastre cu puterea cuvântului”, apoi a fost urmată de cartea denumită „Muguri de aprilie”, ca a Iuliei Hașdeu în mai 2014, ambele au fost prefațate de maestrul Ionel Bota și prima a apărut la Clubul Intelectualilor Miteleuropa de la Oravița, jud. Caraș-Severin. Emoțiile m-au copleșit și dacă nu eram susținută, încurajată, cred că nu aveam curajul necesar pentru a debuta în literatură.
S.M.A.: Aveți un loc anume unde vă așterneți gândurile?
I.N.N.: Acum scriu pe telefon, notându-le și apoi, le trimit în email, pentru a le pune punctuația și ortografia pe laptop, dar la început am scris pe o agendă. La roman am scris direct pe laptop, întrucât proza nu necesită ca poezia o anumită stare.
S.M.A.: Până la momentul interviului câte volume aveți tipărite?
I.N.N.: La ora când completez acest interviu am tipărite 38 de volume. Mult, puțin, sunt ale mele și îmi sunt tare dragi. Îi consider pruncii mei literari. N-aș putea iubi o carte scrisă de mine, mai mult decât o alta. Toate fac parte din viața mea. Sunt volume ce conțin poezii de dragoste, proză scurtă, epigrame, catrene, madrigaluri și un roman psihologic, de dragoste.
S.M.A.: În afară de scris, legat tot de literatură, mai faceți și altceva? Considerați scrisul o meserie din care se pot câștiga bani?
I.N.N.: Din păcate nu cred că se pot câștiga bani din literatură. Eu am risipit sume mari de bani, dar consider că toate vin la timpul lor, cu bune și cu rele, iar copiii mei vor beneficia de drepturile de autor ale cărților noastre. Eu am o profesie de bază și multe alte specializări în domenii diferite.
S.M.A.: La care editură v-ați tipărit cărțile și de ce o considerați preferata dumneavoastră?
I.N.N.: Cele mai multe cărți ale mele au fost tipărite la Editura Sitech sau Contrafort, având ambele același administrator, pe domnul Popa Aurel, profesor de matematică care m-a convins de receptivitatea angajaților săi și de profesionalismul de care dau dovadă în munca lor. Am fost cucerită în momentul când mi s-au tipărit cărți sub privirea mea. De atunci colaborăm excepțional și deși prețurile au cam crescut în ultima vreme, din cauza războiului și a crizei economice, după circa 2 ani și jumătate sperăm să republicăm.
S.M.A.: Participați la evenimente sau cenacluri literare? Sunteți membru al vreunei asociații sau uniuni de creație din România sau din afara țării?
I.N.N.: Particip intens la mai mute lansări de carte organizate de Cenaclurile literare din Craiova, cunosc scriitori din mai multe zone ale țării și sunt președinte fondator al Cenaclului online „Regatul Artelor”, membru al Cenaclului „Uniunea Artelor”, organizat de președinte Rodica Ion și scriitoarea Cornelia Georgescu, membru al Cenaclului „Epigramiștilor Olteni” din 2017 și frecventam și alte cenacluri, cum ar fi Cenaclul „Literatura la noi acasă”, președinte Cristina Bălășoiu, unde am avut un rol în promovarea acestuia și am publicat în decurs de un an, 10 volume de poezie și diverse cărți turistice, la Colecția cu același nume. De asemenea ulterior am redeschis o altă colecție denumită Regatul Artelor, care și aceasta s-a bucurat până în prezent de circa 11 volume. Am fost Prim-vicepreședinte al Cenaclului „Literatura la noi acasă”, în perioada 20.10.2017-13.12.2018, înființat la Craiova, octombrie 2017, președinte fondator Cristina Mariana Bălășoiu. Am fost membră a Societății Scriitorilor Olteni, ”Mihai Duțescu” 2017-2019, iar după moartea acestui scriitor am colaborat la înființarea și continuarea activității literare oltene prin Cenaclul „Uniunea Artelor”, președinte fondatoare Rodica Ion. În prezent sunt membră a Cenaclului „Epigramiștilor Olteni”- președinte ambasador Petre Gigea Gorun. Deci sunt fondatoare și președinte al Cenaclului online „Regatul Artelor”, înființat din 01.02.2019, care se adresează tuturor scriitorilor și nu numai. Sunt prezentă în cercuri literare în mai multe zone ale țării: Banat, Oltenia, Moldova, dar cărțile mele s-au bucurat de lansări de carte și în afara granițelor, în Serbia și au fost citite de scriitori și cititori români din Austria, Germania și Elveția.
S.M.A.: Se scrie mult și lucrul acesta îl cunoașteți și dumneavoastră! Există piață de desfacere în România? Cărui segment de public vă adresați?
I.N.N.: Mă adresez oamenilor de toate vârstele, dar mai ales celor îndrăgostiți de viață. Deși nu există deschidere și public numeros, puținii oameni care citesc sunt de o valoare pentru mine și ceilalți scriitori, ei reușind să ne aprecieze creațiile și să le recepționeze mesajul transmis.
S.M.A.: Sunteți o scriitoare consacrată! Unde vă pot găsi cititorii activitatea literară și de unde vă pot cumpăra cărțile?
I.N.N.: Din câte știu, majoritatea cărților noastre se găsesc pe site-ul Librăria.net, având prețuri accesibile, însă eu nu am beneficiat nicioadată de drepturile de autor.
S.M.A.: Este scrisul o formă de eliberare emoțională a sufletului? Vă simțiți împlinită la finalul oricărui manuscris?
I.N.N.: Da, cu siguranță, da. Fiecare scriitor se simte eliberat de emoții și încărcat cu timiditate în fața publicului numeros de la lansări. La final invit scriitorii din zonă, organizez lansări și alteori ofer cărțile mele unor mari maeștri la diferite evenimente cum am făcut-o și cu maestrul Cico Jazz. Am publicat în reviste locale literare: Revista ”Regatul Artelor” –președinte Ion Rodica, 2019-2020; revista„”Ulisse”, Oravița; „Confluențe”, Oravița ,2011-2019; Arcadia-Anina, 2014-2020; Ecreator.ro- revistă online, 2018-2019. Apariție alături de mai mulți poeți din Banat (24) și din alte țări: Serbia, Lituania, Muntenegru, Franța, Italia, Ungaria, Slovenia, Japonia, Grecia, Croația, Cehia, 17 poeți, în Caietul Festivalului Internațional de poezie, „Porțile Poeziei Caraș-Severin”, România, ediția a IV-a, Editura Tim Reșița, 2014; perioada desfășurării festivalului 28.05.2014 – 01.06.2014, mai 2017 – mai 2019.
S.M.A.: Cum vă alegeți temele sau ele vă aleg pe dumneavoastră?
I.N.N.: Tema mea principală este iubirea și cred că am fost aleasă să transmit acest sentiment pur și semenilor mei.
S.M.A.: V-a trecut prin minte, vreodată, să renunțați la scris? Și dacă da, ce v-ar fi determinat?
I.N.N.: Da, mai ales când îi deranjam pe unii dintre colegii mei cu câte o epigramă inspirată de anumite defecte. Reacția lor la literatură, alteori lipsa unora de cultură și evoluție spirituală și culturală.
S.M.A.: Considerați necesar întroducerea în manualele de literatură a poeziei și prozei contemporane?
I.N.N.: Da, dar asta nu depinde doar de noi. Din păcate nici măcar geniul Mihai Eminescu nu a fost apreciat în timpul vieții sale.
S.M.A.: Ce mesaj aveți pentru tinerele talente?
I.N.N.: Să aibă încredere în ei! Scrisul devine o pasiune, pe care apoi cu greu vei renunța la ea. Este un consum energetic imens, dar satisfacțiile apar odată cu o nouă apariție editorială, care nu o putem numi ultima.
S.M.A.: Ce proiecte de viitor aveți?
I.N.N.: Scriu la o carte de poeme de dragoste, în duet cu Lorin Cimponeriu, denumită „Izvor de lumină” și la un roman autobiografic, căruia îi voi alege ca titlul, numele fiicei mele celei mici: „Cătălina”.
S.M.A.: Perioada tumultuoasă prin care trecem v-a afectat în vreun fel activitatea literară și dacă da, în sensul pozitiv sau negativ?
I.N.N.: M-a afectat, în sensul că am scris despre război. Emoțional nu sunt foarte afectată, întrucât pandemia m-a pregătit pentru lucruri și mai rele, cunoscând efectele ei.
S.M.A.: La final de interviu, vă rog, lăsați un gând pentru cititori!
I.N.N.: Un gând curat le transmit cititorilor mei și nu numai și prietenilor mei de pe internet. Am aproximativ 5000 de prieteni pe pagina mea personală și pe pagina de scriitor cu același nume și sunt mândră că v-am cunoscut și că am colaborat la cel mai recent roman de dragoste a meu „Dragoste din priviri”, la care mi-ați realizat o recenzie. Vă mulțumesc pentru colaborare!
Sibiana Mirela Antoche,
jurnalist, membru UZPR
