Ucrainenii au început dragarea pe canalul Bîstroe, iar autoritățile române se tem că acestea ar putea afecta biosfera Deltei Dunării.
Zilele trecute, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a susținut că instituția pe care o conduce are informații din care ar reieși că Ucraina vrea să mărească adâncimea canalului prin scoaterea mâlului.
Potrivit acestuia, operațiunea ar permite accesul navelor maritime din Ucraina spre Marea Neagră pe această cale navigabilă.
Informația nu a fost confirmată și de alte instituții ale statului român.
Asta înseamnă că adâncimea Canalului Bâstroe ar crește până la peste șapte metri, atât cât este necesar pentru navigația unor vase maritime, așa cum reiese din documentele care reglementează traficul maritim.
Proba adusă de Sorin Grindeanu este că reprezentanții ministerului au văzut două instalații de dragare a fluviului puse în funcție pe Canalul Bâstroe. Rolul acestor nave/instalații de dragare este să adâncească șenalul navigabil pentru a permite accesul navelor maritime, susține ministrul Transporturilor.
„Există semnale că în acest moment sunt lucrări de dragare pe Bâstroe, iar Ministerul de Externe, Ministerul Mediului trebuie să vină cu o poziție și să informeze cu date”, a susținut Sorin Grindeanu într-o conferință de presă din această săptămână.
„Există niște tratate internaționale pe care toată lumea trebuie să le respecte pentru că vorbim de un posibil impact pe care asemenea de lucrări de dragare pe Bâstroe îl pot avea asupra mediului și asupra Deltei Dunării”, a mai adăugat ministrul de la Transporturi.
„Cert este că România a fost de acord cu tranzitarea pe Chilia şi pe Bâstroe la adâncimi mai mici a șlepurilor și a navelor care, pe adâncimi mai mici, pot să facă acest lucru”, a recunoscut Grindeanu pentru Europa Liberă.
Astfel de lucrări de adâncire a Canalului Bâstroe sunt interzise prin mai multe tratate internaționale. Motivul interzicerii: adâncirea canalului ar putea duce imediat la distrugerea biosferei Deltei Dunării.
Ucraina susține că toate lucrările „sunt executate exclusiv în cadrul frontierei de stat a Ucrainei” și „vizează exclusiv întreținerea căii navigabile”.
„Pe fondul informațiilor vehiculate în mass-media din România cu privire la executarea de către partea ucraineană a lucrărilor de dragare operaționale pe Dunăre, considerăm necesar de a face următoarele precizări: Toate lucrările de dragare pe Dunăre, desfășurate în prezent de către partea ucraineană, care sunt executate exclusiv în cadrul frontierei de stat a Ucrainei, sunt de natură operațională curentă și vizează exclusiv întreținerea căii navigabile, adică asigurarea siguranței navigației prin menținerea caracteristicilor tehnice actuale, precum și eliminarea consecințelor de colmatare naturală. Lucrările operaționale de dragare pe șenalul maritim navigabil, ca urmare a colmatării naturale semnificative, se execută în mod permanent de mai mulți ani în zonele specificate și convenite, în conformitate cu normele legislației ucrainene, acordurile și convențiile internaționale. În august 2022, partea ucraineană a informat Administrația Fluvială a Dunării de Jos cu privire la lucrările planificate.
În cazul în care partea ucraineană va planifica implementarea proiectelor majore diferite de cele operaționale curente, partea română va fi informată în prealabil și va avea loc convenirea acestora în conformitate cu legislația în vigoare, acordurile și convențiile internaționale. În condițiile războiului brutal în desfășurare a rusiei împotriva Ucrainei exprimăm recunoștința României pentru solidaritatea fermă cu poporul ucrainean si îndemnăm la avansarea responsabilă de informații publice pentru a nu prejudicia relațiilor bilaterale și pentru a nu alimenta propaganda rusă”, se arată în mesajul ambasadei ucrainene.
Disputa a început în 2004, când Ucraina a executat lucrări de adâncire a Canalului Bâstroe.
Citiți mai multe pe Europa Liberă România.
Foto: Facebook/INCD GeoEcoMar
