Craiovenii au simțit cutremurul produs, luni, în Oltenia. A avut o magnitudine de 5,2, iar tragedia ce a avut loc în Turcia a contribuit semnificativ la panica cetățenilor din Bănie. Îngrijorarea oamenilor a venit și ca urmare a faptului că aceștia nu știu exact cât de sigure sunt locuințele lor sau unde se pot adăposti în cazul unui dezastru.
„În ziua de 13.02.2023, 16:58:06 (ora României), s-a produs în OLTENIA, GORJ un cutremur semnificativ cu magnitudinea ML 5.2, la adâncimea de 15 km. Cutremurul s-a produs la 102km SV de Sibiu, 107km NV de Craiova, 137km V de Pitesti, 166km E de Timisoara, 179km S de Cluj-Napoca, 183km SE de Arad, 196km V de Brasov, 218km E de Belgrade, 222km E de Zemun, 224km V de Ploiesti”, a transmis, luni, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
În Craiova există, în prezent, mai multe clădiri care s-ar încadra în „clasa 1 de risc seismic”, adică cu „bulină roșie”. Totuși, numărul real al acestora nu este cunoscut de nimeni, pentru că proprietarii nu le-au expertizat.
De mai mulți ani, Primăria Craiova a notificat cetățenii care locuiesc în clădiri vechi să le expertizeze tehnic cu privire la structura de rezistență, pentru a se afla cât de periculoase sunt în cazul unui cutremur serios. Termenul pentru expertizele tehnice în vederea încadrării acestora în clasă de risc seismic și a fundamentării măsurilor de intervenție, conform Legii nr. 170 din 7 octombrie 2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor, a fost prorogat până la data de 1 iunie 2024.
În urmă cu doi ani, în Craiova erau făcute 28 de expertize tehnice, astfel: Cat. III – 9 clădiri, Cat. II – 8 clădiri, Cat. I – 6 clădiri, Cat. IV – 5 clădiri. Dintre acestea, doar nouă blocuri și două case au fost expertizate, restul de până la 28 de clădiri fiind instituții publice, după cum transmiteau reprezentanții Primăriei.
Anul trecut, prin Planul de analiză și acoperire a riscurilor, Consiliul Județean Dolj a identificat şi inventariat construcţii cu destinaţia de locuinţă, acestea fiind transmise Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în vederea finanţării cheltuielilor pentru expertize tehnice.
„Diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia populaţiei: staţiile de popmieri şi sediile poliţiei, spitale şi alte construcţiii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărare şi siguranţă naţională, staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru situaţii de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri pentru învăţământ;”, se specifică în Planul de analiză și acoperire a riscurilor.
