Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Craiovei, pentru perioada 2021-2030, a intrat în consulare publică. Craiovenii interesați de acest aspect pot trimite sugestii sau observații, până la data de 24.02.2023. Acest proiect reprezintă „documentul strategic prin care administrațiile publice locale urmăresc soluționarea tuturor nevoilor şi problemelor cu care se confruntă municipiul Craiova şi aria sa de influență. Existenţa unei strategii integrate de dezvoltare urbană care să aibă în vedere rezolvarea problemelor economice, de mediu, climatice şi sociale constituie precondiția pentru accesul la finanțarea din cadrul Programului Regional Sud Vest Oltenia 2021-2027. Aşadar, SIDU va constitui documentul cadru pe termen mediu pentru stabilirea planului de acțiune în vederea identificării domeniilor prioritare care au nevoie de finanțare în perioada actuală de programare financiară a Uniunii Europene”, după cum se menționează în referatul de aprobare.
Astfel, autoritățile locale au realizat un context strategic și o analiză a situației actuale în contextul urban. Ulterior, au fost puse pe foaie provocările pe care municipiul Craiova le înfruntă, dar și soluțiile recomandate pentru realizarea obiectivelor. Toate acestea sunt parte din proiectul ce ar urma să dezvolte Bănie până în anul 2023.
Având în vedere viziunea definita în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Zonei Urbane Craiova și în contextul elaborării primei Politici Urbane a României a fost identificată o paletă largă de obiective și măsuri asociate, ce au fost adaptate contextului local și priorităților de dezvoltare ale Băniei și zonei sale urbane funcționale. Așadar, dintr-un astfel de proiect nu puteau să fie excluse detaliile legate de trafic, drumuri, transport sau parcări.
Iată câteva dintre provocările întâmpinate de autoritățile locale atunci când vine vorba de trafic și străzi, dar și recomandările în ceea ce privește soluționarea problemelor:
Niciunul dintre coridoarele rutiere majore existente în rețeaua TEN-T care tranzitează Craiova nu sunt finalizate, iar majoritatea sunt în stadiul de proiect, excepție făcând drumul expres Craiova-Pitești, care este în lucru. Coridoarele feroviare nu sunt modernizate, iar transportul feroviar de marfă este îngreunat pe rutele care trec prin Craiova. Aeroportul Internațional Craiova este subdezvoltat.
Recomandarea în acest sens, conform analizei diagnostic: „Finalizarea Drumului Expres CraiovaPitești (în lucru momentan) și a tuturor coridoarelor TEN-T rutiere principale și secundare care tranzitează Zona Metropolitană Craiova. Finalizarea modernizării rețelei feroviare TEN-T, inclusiv pentru transportul feroviar de marfă. Dezvoltarea capacității Aeroportului Internațional Craiova”.
Drumurile de legătură cu zona urbană funcțională se află într-o stare slabă, iar în partea de sud nu există o variantă ocolitoare a orașului. Coridoarele majore care fac legătura cu capitala și granițele externe sunt doar la stadiul de proiect (doar Craiova-Pitești se află în lucru). Permeabilitate rutieră scăzută în partea de nord a orașului datorată numărului scăzut de treceri peste calea ferată. Creșterea nivelului de trafic pe tronsoanele principale de intrare/ieșire din oraș.
Recomandarea: „Modernizarea drumurilor de legătură cu zona urbană funcțională și dezvoltarea unei centuri ocolitoare în parte de sud al orașului. Dezvoltarea rețelelor de drumuri care fac legătura cu granițele externe. Dezvoltarea de noi treceri peste calea ferată și îmbunătățirea permeabilității rutiere. Implementarea unei semaforizări inteligente și al unui sistem dinamic de management al traficului”.
Drumurile de legătură cu zona urbană funcțională se află în stare slabă. Localitățile rurale din zona urbană funcțională au nevoi urgente de investiții în modernizarea drumurilor naționale, județene și comunale care le străbat. Starea generală a drumurilor județene este una medie, iar starea celor comunale și locale este una proastă. Toate categoriile de drumuri necesită modernizare, iluminare și reabilitarea podurilor.
Recomandarea: „Modernizarea drumurilor de legătură, în special în partea de sud și vest.Dezvoltarea și implementarea unui program integrat de modernizare a drumurilor din zona urbană funcțională. Implementarea unui sistem de mentenanță predictivă a infrastructurii rutiere și corelarea acestuia cu o platformă de colectare feedback din partea cetățenilor”.
Nu mai vorbim de străzile din oraș pe care se lucrează fie pentru introducerea rețelelor de utilități publice, fie pentru asfaltări. Nu de puține ori craiovenii s-au plâns că sunt nevoiți să înoate în noroi. În aceste situații oamenilor li se transmite să aștepte și să suporte.
Situația parcărilor din oraș pare să fie o problemă pe care autoritățile locale o conștientizează și vor să o rezolve pe viitor. Astfel, au fost selectate următoarele provocări: Spații limitate de parcare în comparație cu necesitățile actuale Crearea unui număr mare de parcări informale care blochează spațiul pietonal și unele stații de transport în comun.Existența extrem de limitată a parcărilor pentru biciclete. Lipsa marcajelor care delimitează locurile de parcare în zonele rezidențiale care contribuie la parcări haotice și informale.Lipsa parcărilor monitorizate cu senzori și a unei aplicații care să arate în timp real disponibilitatea și locația exactă a locurilor de parcare.Lipsa parcări de tipul park&ride.
Sfaturile în acest sens nu sunt cele mai clare și nici prea ușor de pus în practică: „Crearea unor rețele de parcări publice în puncte cheie ale orașului. Implementarea de măsuri mai drastice pentru sancționarea parcărilor informale.Dezvoltarea de parcări pentru biciclete și de garaje smart pentru biciclete.Cooptarea cetățenilor în identificarea zonelor ce necesită intervenții. Parcări inteligente cel puțin pentru parcările din centrul orașului.Crearea de parcări Park&Ride la punctele cheie de intrare în oraș în proximitatea staților de transport în comun”.
A fost pusă în discuție și infrastructura pentru deplasări nemotorizate. În acest fel s-a ajuns la următoarele provocări: amploarea scăzută a sistemului alternativ de transport – rețea de piste pentru biciclete, sisteme de închiriere biciclete, spații partajate, trasee pietonale – raportat la scara orașului. Lipsa unei legislații suficient de bine adaptate la necesitățile localităților. Lipsa unei culturi și o imagine negativă asupra mobilității active.
Pentru deplasările nemotorizate, recomandările sunt clare și logice, dar rămâne de văzut dacă pot fi puse în practică de craioveni: „Realizarea de străzi pietonale și extinderea celor existente în centrul istoric și în cartierele rezidențiale, cu locuințe individuale sau colective. Realizarea de alei şi piste pentru biciclete, precum și spații special amenajate pentru circulaţie pietonală zilnică şi de recreere pentru conectarea zonei centrale cu cartierele de locuințe colective. Prioritizarea pietonilor și a bicicliștilor în intersecții și în traversările curente ale străzilor importante. Realizarea unor suprafețe cu pavaje cu materiale de calitate ridicată și cu marcaje pentru persoane cu dizabilități”.
În ceea ce privește transportul în comun, au fost sesizate doar trei probleme, „provocări”, așa cum sunt numite în documentație:
- Transport public neatractiv ce care înregistrează timpi de întârziere foarte ridicați.
- Lipsa unui transport public metropolitan integrat.
- Lipsa benzilor dedicate pentru transportul în comun
Soluțiile descoperite ar fi următoarele: „Creșterea nivelului de atractivitate a serviciilor prin viteză comercială și confort, montarea de camere de supraveghere în autovehiculele de transport în comun și în stațiile de transport în comun pentru siguranță sporită, modernizarea sistemului de plată a biletului prin utilizarea biletului electronic și posibilitatea plății cu telefonul mobil pentru o experiență mai bună. Extinderea liniilor de tramvai pentru o mai bună acoperire a cererii de transport în comun. GPS pentru toate autobuzele și tramvaiele și afișaj electronic în stații a minutelor rămase până la sosirea mijloacelor de transport în comun. Bandă dedicată pentru transportul în comun. Optimizarea rutelor în funcție de frecvența călătorilor. Crearea unui sistem de transport public metropolitan”.
