Printr-un ordin de ministru, publicat luni în Monitorul Oficial, s-a decis ca în perioada septembrie – noiembrie 2022 să fie vânate 239 de exemplare de cocoși de munte pe teritoriul României, după 10 ani de interdicție.
Cele mai multe cote au fost alocate pentru județul Harghita, locul de baștină al actualului ministru al Mediului, Tanczos Barna (UDMR). Nu mai puțin de 38 de exemplare au fost aprobate pentru vânare în toamna acestui an în fondurile de vânătoare din acest județ. Pentru comparație, județului Dâmbovița i-au revenit 2 exemplare, iar județelor Prahova, Gorj sau Buzău, câte 3 exemplare.
Ministrul Mediului Tanczos Barna declara recent, înainte de emiterea Ordinului, că nu va aproba o cotă mai mare de 1% din totalul exemplarelor de cocoși de munte inventariate în ultimii ani.
Asociațiile ornitologice sau de mediu se opun categoric vânătorii de cocoș de munte.
“Eu nu sunt de acord de principiu cu vânătoarea la cocoși de munte, dar și la alte specii. De ce? Pentru că sunt specii rare pentru care noi nu avem niște evaluări naționale. Asociațiile de vânători nu fac niște evaluări standard. Problema mare la multe specii de păsări e că nu au calcule populaționale. Adică asociațiile de vânătoare nu fac astfel de calcule. Și atunci, dacă nu știi câte găini ai în curte, nu știi câte poți să tai”, a declarat, pentru Digi24.ro, Emanuel Ștefan Baltag, președintele Societății Ornitologice din România
El susține că avem de a face o specie rară și vorbește chiar despre un risc de dispariție. “O să ajungem la un moment dat în care populația ajunge la un declin drastic și nu mai avem ce face. E o problemă destul de mare la cocoșul de munte. El nu este ca celelalte păsări, să aibă perechi. Sunt anumiți masculi care se bat pe teritorii și care au anumite femele și procentul de mascul și de femele nu este de 1 la 1. Este mult în favoarea femelelor. Și atunci, dacă ei vor vâna doar masculi, atunci o să rămânem cu foarte multe femele și cu nici un mascul”, a mai afirmat președintele Societății Ornitologice din România.
Asociația Agent Green este una dintre cele mai cunoscute ONG-uri din România pentru protecţia mediului. Agent Green critică în termeni drastici reluarea vânătorii la cocoșul de munte.
“Subiectul vânătoare la cocoșul de munte era unul tranșat și închis definitiv acum foarte mulți ani. Dar iată că o victorie nu este definitivă niciodată, atâta timp cât la putere se rotesc politicieni odihniți și deconectați cu nesimțire față de munca predecesorilor”, se afirmă într-un comunicat semnat de asociație.
Se cere demiterea ministrului Tanczos Barna cu argumentul că “prin decizia de a ucide planificat 239 de cocoși de munte, ministrul mediului nu face altceva decât să distrugă un simbol al pădurilor neatinse din Carpați pentru a demonstra că vânătorii au învins și că au liber să ucidă orice viețuitoare. Dar populația de cocoș de munte este în declin în munții Carpați, tocmai din cauza deranjului masiv cauzat de om, mai ales exploatările forestiere”.
Ordinul de ministru pentru redeschiderea vânătorii la cocoș de munte a fost semnat de Corvin Nedelcu, secretar general al Ministerului Mediului.
Potrivit CV-ului său, Nedelcu a lucrat între 1991 și 2001 ca ofițer al Serviciului de Pază și Protecție, mai multe surse spunându-ne că ar fi fost aghiotantul fostului prim-ministru Theodor Stolojan. După 2009, Corvin Nedelcu apare în mai multe funcții din aparatul guvernamental.
În 2009 era secretar general adjunct la Ministerul Dezvoltării (în perioada când ministerul era condus de Elena Udrea), apoi secretar general al Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret, apoi inspector guvernamental la SGG, apoi inspector la Ministerul Transporturilor, apoi consilier al vicepreședintelui Autorității de Supraveghere Financiară, apoi consilier al ministrului Transporturilor Lucian Bode, apoi secretar general adjunct al Ministerului Transporturilor Cătălin Drulă, apoi secretar general al Ministerului Mediului, funcție pe care o ocupă și acum.
Potrivit declarației sale de avere, Corvin Nedelcu încasează foarte multe salarii, indemnizații și pensii din partea statului român. Ultima sa declarație de avere spune că în ultimul an el a încasat 112564 de lei de la Ministerul Mediului, 77946 de lei de la Administrația Națională de Meteorologie, 73548 de lei de la ROMATSA, 37323 de lei de la Exploatare Sistem Zonal Prahova SA, 231049 de lei de la Banca de Import-Export a României, 7033 de lei de la Compania Națională Aeroporturi București și 45084 de lei de la Casa de Pensii a MApN. În total, venituri de circa 550.000 de lei pe an.
Potrivit declarației sale de interese, Corvin Nedelcu apare ca asociat la firma European Money Strategy, cu sediu pe strada str. Mircea Zorileanu, în sectorul 1 din București. “Oferim servicii calitative de consultanță în afaceri și management de proiect”, se spune pe website-ul firmei sale.
Corvin Nedelcu a refuzat să răspundă la întrebările reporterilor digi24.
România a interzis împușcarea cocoșului de munte în urmă cu 10 ani, când Comisia Europeană ne sancționa pentru că nu respectam directiva pentru protecția păsărilor sălbatice. Acum, Ministerul Mediului a revenit cu un proiect de ordin prin care propunea o cotă de vânătoare de 239 de exemplare.
