Ministerul Sănătății a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care urmărește creșterea ratei de vaccinare la peste 95% împotriva rujeolei, rubeolei și de prevenire a infecției rubeolice congenitale, până în 2030.
Planul Ministerului Sănătății este în concordanță cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății. Pe lângă creșterea ratei de vaccinare, alte obiective ale planului sunt eliminarea și menținerea rujeolei endemice; menținerea eliminării rubeolei endemice și prevenirea infecției rubeolice congenitale și a sindromului rubeolic congenital la sub un caz la suta de mii de născuți vii.
Documentul menționează că, la nivel european, în ciuda progresului, planul de eliminare a rujeolei și rubeolei – boli extrem de infecțioase – până în 2020 nu a fost îndeplinit.
Datele Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile arată că, începând cu 2009, acoperirile la vaccinarea cu ROR, atât la prima cât și la a doua doză, au început să scadă continuu, ajungând sub nivelul de 95% care asigură controlul bolii.
În consecință, au apărut mai multe epidemii, prima dintre ele la finalul lunii august 2010. Epidemia a evoluat până în 2013, înregistrându-se 13.586 de cazuri, din care 4 decese. Cea mai afectată grupă de vârstă a fost cea sub 1 an – incidență de 760,9 la suta de mii de locuitori, urmată de grupa de vârstă 1-4 ani – incidența = 333,2 la 100 000 de locuitori. Boala a apărut la copii nevaccinați în peste 70% din cazuri.
Între septembrie 2011 și decembrie 2012 a evoluat concomitent cu epidemia de rujeolă și una de rubeolă, care au totalizat un număr de 24.627 de cazuri. Nu s-a înregistrat niciun deces. Cea mai afectată grupă de vârstă pentru ambele genuri a fost 15-19 ani, cu 16.245 – 65,9% din cazuri.
Cea mai gravă epidemie a fost însă cea care a avut loc între anii 2016 și 2019, când au fost raportate peste 20.000 de cazuri, din care 64 de decese, scrie adevarul.ro Cea mai afectată grupă de vârstă a fost cea sub un an, neeligibilă la vaccinarea cu ROR. Tulpina de virus rujeolic identificată a fost de import (B3), diferită față de tulpina endemică din România (D4).
Conf.dr. Mihai Craiu, medic pediatru la Institutul pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu” din București, atrăgea atenția recent că, în situația în care prin România trec zeci de mii de copii ucraineni care sunt imunizați în proporție de doar 30% în fața bolilor transmisibile, există un risc foarte mare ca rujeola să revină.
„Nu o să avem același număr de decese, ci mai multe, pentru că avem mai mulți copii, ca pondere, care sunt nevaccinați acum. Trebuie făcut ceva”, a avertizat medicul pediatru.
În România, vaccinarea împotriva rujeolei și a rubeolei se efectuează cu vaccin combinat ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), asigurând protecția simultană pentru mai multe boli.
Schema națională pentru vaccinarea cu ROR prevăzută în Programul Național de Vaccinare (PNV) constă în două doze: prima se administrează la vârsta de 12 luni, iar cea de-a doua doză se administrează la vârsta de 5 ani. La fel ca majoritatea vaccinărilor incluse în PNV, vaccinarea cu ROR este efectuată de către medicii de familie.