Mai multe țări europene deja au decis pentru această iarnă ca temperatura optimă din case și birouri să nu crească mai mult de 19 grade Celsius, cu un grad mai puțin decât cer normele în construcții. Inclusiv instituții românești, cum este Banca Națională a României, au decis să reducă temperatura din birouri la acest prag, ca să facă economie.
Tiberiu Catalina, inginer în construcții și expert în auditare energetică, a explicat cum se fac măsurătorile atunci când e stabilită temperatura de confort a unei construcții. Printre factorii luați în calcul se numără și metabolismul, și vestimentația. Dacă românii vor să scadă temperatura ca să facă economii, pot plusa cu mai multe haine, este sfatul acestuia.
„S-a ales, cel mai probabil, 19 grade, cu un grad sub temperatura recomandată de norme, probabil ca un răspuns al nevoii de a schimba consumul energetic. Este o temperatură pe care o găsim în mod uzual în alte normative din alte țări, cum este Franța, nu suntem noi mai cu moț decât alții”, a spus inginerul pentru Libertatea, menționând și că temperatura normată pentru școlile românești, de pildă, este de 18 grade Celsius.
„19 grade este o temperatură care poate fi suportată ușor de corpul uman. Sunt persoane care dorm bine și la 16 grade. În Franța am cunoscut astfel de persoane. Dacă noi ne-am obișnuit cu 20-21 de grade, confortul nostru termic n-o să mai fie același, dar până la urmă e o balanță între consum și confort și ne asumăm asta”, completează acesta.
Nu doar temperatura este luată în calcul, constructorii fac măsurători mult mai complexe. Există un indicator folosit la nivel european pentru a măsura confortul termic al unei locuințe – Predictive mean vote – PMV. Scara pentru măsurarea PMV este de la -3 (foarte frig) la +3 (foarte cald). „Încercăm la clădiri să menținem între 0 și plus/minus 0,5, adică între -0,5 și +0,5”, explică Tiberiu Catalina.
Se iau în calcul șase parametri pentru a stabili cât de confortabilă termic este o încăpere: temperatura aerului, viteza aerului (curenți), temperatura pereților, umiditatea, metabolismul persoanei și vestimentația sa.
„În ceea ce privește curenții de aer, nu se pune problema la încăperi de locuit, pentru că avem geamuri închise, deci valorile sunt mici. Apoi, dacă avem o clădire care nu este izolată termic, pereții sunt reci, dacă ferestrele sunt simple, atunci avem o senzație de radiație rece care va impacta acest indicator”, explică expertul.
Calculele pot merge atât de în detaliu, încât să se vadă cât scade valoarea PMV în funcție de câte haine ai pe tine.
„Dacă noi coborâm temperatura în cameră, automat PMV începe să coboare, poate ajunge la -0,75. Putem face un calcul să vedem ce presupune această scădere de temperatură corelată cu gradul de vestimentație. Fiecare element de vestimentație, pantaloni, cămașă, sacou și așa mai departe, are ceea ce se numește rezistență termică. Un maiou, de exemplu, reprezintă 0,015 metru pătrat/Kelvin/watt”, explică inginerul. Acesta spune că nu vede o altă soluție dacă vrei să economisești energie la iarnă scăzând temperatura decât să stai mai îmbrăcat în casă.
„Dacă ai metabolismul mic, dormi sau faci activități ușoare, atunci compensezi prin altceva. Prin ce? Prin vestimentație, punem mai multe straturi”, spune Tiberiu Catalina.
Pe termen lung, românii ar trebui să se gândească și la a investi în izolarea locuinței, este sfatul inginerului.
