Normele de aplicare pentru programul-pilot Masă caldă în școli 2022/2023 au fost aprobate de Guvern, urmând organizarea licitațiilor și apoi derularea propriu-zisă, astfel că nu se știe exact când vor primi concret elevii aceste mese calde.
Programul se află la a șaptea ediție, anul acesta fiind extins la 350 de școli, față de 300, anul trecut.
Potrivit normelor, elevii care învață la școlile incluse în program pot beneficia de o masă caldă preparată în regim propriu acolo unde școala are cantină și un spațiu adecvat de servire a mesei; de o masă caldă în regim de catering, acolo unde nu există cantină, hrana putând fi servită în sala de clasă sau într-un alt spațiu amenajat în acest sens sau de un pachet alimentar păstrat până în momentul servirii într-un spațiu securizat din punct de vedere al siguranței alimentare.
Actul normativ prevede ca un pachet alimentar trebuie să conțină 80 de grame de pâine feliată, batoane sau chifle din făină integrală, aceasta reprezentând 50% din greutatea totală a pachetului; 40 de grame de carne, brânzeturi sau derivate din lapte, reprezentând 25% din greutatea pachetului și 40 de grame de legume – roșii, castraveți, salată –, la care se adaugă un fruct. Produsele alimentare preambalate trebuie etichetate corespunzător, cu informații privind denumirea produsului, lista ingredientelor, substanțele care ar putea provoca alergii, cantitatea, data-limită de consum, condițiile de depozitare și declarația nutrițională.
Normele obligatorii care trebuie respectate la pregătirea mesei prevăd că în cazul mâncărurilor calde nu este permisă adăugarea de aditivi alimentari, conservanți sau potențiatori de arome. De asemenea, produsele de origine animală sau nonanimală din care se prepară aceste mâncăruri nu trebuie să conţină aditivi sau alte substanţe acceptate peste limitele stabilite de legislaţia în vigoare. Uleiul utilizat pentru preparare se folosește o singură dată, iar ceapa pregătită în prima fază a etapei de gătire nu se prăjește, ci se înăbușă cu apă. Totodată, sarea iodată utilizată nu trebuie să conțină antiaglomeranți sau orice alt aditiv și se recomandă evitarea asocierii alimentelor din aceeași grupă la felurile de mâncare servite, notează adevarul.ro De exemplu, la masa de prânz nu se vor servi felul 1 și felul 2 preponderente cu glucide – cereale, ca de exemplu, supa cu găluște și friptura cu garnitură din paste făinoase, ci din legume. Sunt interzise mâncărurile sau combinațiile care solicită puternic digestia de tipul iahnie de fasole cu iaurt sau compot ca și tocăturile prăjite. Ouăle se recomandă a fi servite ca omletă la cuptor și nu ca ochiuri românești sau prăjite, iar rația de vitamine și săruri minerale să fie îmbogățită prin folosire de salate din crudități și adăugare de legume-frunze în supe și ciorbe. Cremele cu ouă și frișcă, maionezele sunt interzise indiferent de anotimp. Mâncarea livrată trebuie pregătită în dimineața zilei în care urmează să fie servită.
Ca variante orientative de meniu, specialiștii Institutului Național de Sănătate Publică recomandă ciorbă de legume; supă de pui cu legume; ciorbă de văcuță cu legume; legume cu piept de pui la grătar; mâncare de mazăre cu piept de pui; pilaf cu legume și ficăței de pui; piure de morcov cu grătar de pui; piure de cartofi cu piept de curcan; mâncare de varză dulce cu friptură la cuptor; ghiveci de legume cu pui; sufleu de broccoli cu brânză; cartofi gratinați cu piept de pui la grătar.
Programul de servire a mesei și timpul alocat acestei activități sunt stabilite de către conducerea unității de învățământ, în funcție de numărul de elevi, de orarul școlii și de particularitățile specifice fiecărei unități de învățământ.
Programul-pilot se derulează doar pe perioada cursurilor, nu și în vacanțe sau zile libere, și este coordonat de Ministerul Educației.
