Pe 12 august, în fiecare an, se sărbătorește Ziua internaţională a tineretului după ce a fost aprobată recomandarea făcută de Conferinţa mondială a miniştrilor responsabili pentru Tineret pentru Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), în 1999.
Potrivit ONU (www.un.org), obiectivul Zilei internaţionale a tineretului 2022 este de a amplifica mesajul că este nevoie de acţiuni pentru toate generaţiile în vederea atingerii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) şi pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă. De asemenea, marcarea acestei zile va creşte gradul de conştientizare cu privire la anumite bariere în calea solidarităţii intergeneraţionale, în special vârstismul, care afectează persoanele tinere şi în vârstă, având în acelaşi timp efecte negative asupra societăţii în ansamblu.
Vârstismul este o problemă insidioasă şi adesea neabordată în domeniul sănătăţii, drepturilor omului şi dezvoltării şi are repercusiuni atât asupra populaţiilor mai în vârstă, cât şi asupra celor mai tinere din întreaga lume, arată ONU. În plus, vârstismul se intersectează în mod regulat cu alte forme de discriminare (cum ar fi rasismul şi sexismul) şi influenţează oamenii în moduri care îi împiedică să îşi atingă întregul potenţial şi să contribuie în mod cuprinzător în comunitatea lor.
Solidaritatea între generaţii este cheia dezvoltării durabile. Pe măsură ce traversăm cel de-al treilea an al pandemiei de COVID-19, este deosebit de important să recunoaştem şi să abordăm aceste bariere legate de vârstă pentru a „reconstrui mai bine” într-un mod care să valorifice punctele forte şi cunoştinţele tuturor generaţiilor, menţionează sursa citată.
În 2021, tema Zilei internaţionale a tineretului a fost „Transformarea sistemelor alimentare: inovaţia tinerilor pentru sănătatea umană şi planetară” („Transforming Food Systems: Youth Innovation for Human and Planetary Health”).
În cadrul Forumului pentru tineret ECOSOC (EYF) din 2021, problemele şi priorităţile evidenţiate de participanţi au inclus impactul pandemiei COVID-19, în special efectul său asupra sănătăţii umane, asupra mediului şi a sistemelor alimentare. De asemenea, participanţi au subliniat importanţa de a construi sisteme alimentare mai echitabile. În plus, au subliniat necesitatea ca tinerii să ia decizii în cunoştinţă de cauză cu privire la alegerile alimentare prin creşterea educaţiei globale cu privire la cele mai sănătoase şi mai durabile opţiuni atât pentru indivizi, cât şi pentru mediu. Au existat totodată recomandări privind asigurarea dezvoltării adecvate a capacităţii în ceea ce priveşte rezilienţa sistemelor alimentare, în special în timpul pandemiei COVID-19 în curs şi în urma acesteia.
Pandemia de COVID-19 afectează toate segmentele populaţiei, tinerii jucând un rol cheie în gestionarea acestui focar şi în recuperarea ulterioară, potrivit ONU. Deşi încă nu se ştiu multe despre modul în care boala afectează tinerii, guvernele sunt mandatate prin Programul mondial al ONU de acţiune pentru tineret (WPAY) pentru a răspunde nevoilor tinerilor.
Capacitarea tinerilor de a putea lua propriile decizii privind sănătatea şi de a-şi asuma responsabilitatea pentru sănătate este un element cheie al WPAY. În acest context, educaţia pentru sănătate, promovarea sănătăţii publice şi a informaţiilor bazate pe dovezi sunt esenţiale în combaterea răspândirii COVID-19 şi a efectelor sale, în special pentru a contesta răspândirea dezinformării online, arată ONU.
Potrivit ONU, rolul guvernelor, precum şi al organizaţiilor de tineret şi al grupurilor comunitare va fi esenţial pentru a asigura diseminarea informaţiilor de încredere în domeniul sănătăţii publice. Tinerii înşişi folosesc tehnologii online pentru a răspândi informaţii despre sănătatea publică în moduri atractive, cum ar fi videoclipuri, pentru a promova spălarea eficientă a mâinilor sau pentru a explica modul în care distanţarea socială poate salva vieţi.
În 1998, o rezoluţie care proclama 12 august drept Ziua internaţională a tineretului a fost adoptată de prima sesiune a Conferinţei mondiale a miniştrilor responsabili pentru Tineret, găzduită de Guvernul Portugaliei în cooperare cu Naţiunile Unite (Lisabona, 8 – 12 august 1998). Respectiva recomandare a fost aprobată ulterior de cea de-a 54-a sesiune a Adunării Generale a ONU, în Rezoluţia 54/120, intitulată „Politici şi programe care implică tineretul” („Policies and programmes involving youth” – 17 decembrie 1999).
Adunarea Generală a ONU a recomandat organizarea de activităţi de informare publică pentru a sprijini Ziua internaţională a tineretului ca o modalitate de a promova o mai bună conştientizare a Programului mondial de acţiune pentru tineret.
Programul mondial de acţiune pentru tineret, adoptat de Adunarea Generală a ONU în 1996, stabileşte un cadru de politici şi orientări pentru acţiunile naţionale şi de sprijin internaţional în vederea îmbunătăţirii situaţiei tinerilor. Acesta joacă un rol important în dezvoltarea tinerilor. Programul se concentrează pe măsurile de consolidare a capacităţilor naţionale în domeniul tineretului şi pentru a creşte calitatea şi numărul de oportunităţi disponibile tinerilor pentru participarea deplină, eficientă şi constructivă în societate.
