Principalele 40 de lacuri sunt pline la capacitatea de 73%, iar rezerva de apă este suficientă pentru a asigura necesarul pentru toți beneficiarii, transmite Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR). Orașele mari, inclusiv București, nu au probleme legate de alimentarea cu apă, potrivit sursei citate.
Coeficientul de umplere din principalele 40 de lacuri (cu folosinţă complexă) este de 73,43%, iar rezerva strategică de apă se situează la 3,18 miliarde de metri cubi, suficientă pentru asigurarea necesarului de apă către toţi beneficiarii care se alimentează din sursa de apă de suprafaţă, informează Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR), într-un comunicat de presă publicat miercuri.
Conform specialiştilor, oraşele mari, inclusiv Bucureşti, nu se confruntă cu probleme legate de alimentarea cu apă, scrie digi24.ro.
„De exemplu, Bucureştiul se alimentează din râul Argeş şi Dâmboviţa prin intermediul unui complex de acumulări hidrotehnice şi derivaţii care permit asigurarea fără restricţii a resursei de apă în vederea potabilizării pentru următoarele luni„, se menţionează în comunicat.
„Apele Române”, alături de reprezentanţii Hidroelectrica, reuşesc să menţină coeficientul de umplere de peste 70% în principalele 40 de lacuri – cu folosinţă complexă, mai precis de 73,43%. Totodată, rezerva (strategică) este 3,18 miliarde de metri cubi de apă, în scădere faţă de 3,45 miliarde cât era la începutul lunii iulie 2022.
„Aceasta este suficientă şi poate asigura necesarul de apă pentru toţi beneficiarii care se alimentează din sursa de apă de suprafaţă„, precizează ANAR.
În ceea ce priveşte situaţia pe Dunăre, previziunile arată că debitul fluviului, la intrarea în ţară, este miercuri de 1.950 mc/s, la jumătate faţă de media multianuală a lunii august (4.300 mc/s).
Prognoza emisă de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), debitul Dunării (pe secţiunea Baziaş) va fi în creştere, apoi într-o uşoară scădere şi va ajunge în jurul valorii de 1.950 mc/s, în data de 9 august.
La staţia hidrometrică de la Cernavodă a fost atinsă prima treaptă de avertizare (de restricţii) şi mai sunt 74 cm până la atingerea treptei II. Treapta I înseamnă o monitorizare mai atentă a evoluţiei nivelurilor pe Dunăre şi în bazinul de aspiraţie al centralei de la Cernavodă, în perioada următoare.
În următoarea perioadă, nivelul Dunării la Cernavodă va fi în uşoară creştere şi va ajunge la -168 cm, pe data de 9 august, ceea ce înseamnă că va avea 0,86 metri (86 cm) până la treapta II de avertizare. Centrala de la Cernavodă a fost oprită în anul 2003, când Dunărea avea la intrarea în ţară un debit de 1.800 mc/s.
Potrivit Raportului de monitorizare realizat de către specialiştii ANAR, precum şi de la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă, în zona oraşelor mici şi a satelor din Moldova continuă fenomenul de secetă. Cele mai afectate judeţe sunt: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău şi Vrancea. În aceste zone, apa este asigurată fie din sursa de apă de suprafaţă, fie din subteran.
La nivel naţional, sunt 364 de localităţi (din 26 judeţe: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Maramureş, Satu-Mare, Hunedoara, Alba, Ilfov, Olt, Teleorman, Braşov, Harghita, Argeş, Giurgiu, Dâmboviţa, Buzău, Ialomiţa, Dolj, Gorj, Bihor şi Arad) alimentate restricţionat din sursa de apă de suprafaţă, respectiv 415 din foraje/fântâni (din 12 judeţe: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Dolj, Hunedoara şi Maramureş).
Din cele 80 de secţiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 16 secţiuni s-au înregistrat debite sub debitul necesar pentru satisfacerea cerinţelor sub aspect cantitativ, respectiv în bazinele hidrografice Someş-Tisa, Olt, Crişuri, Jiu, Argeş-Vedea, Siret şi în special în bazinul hidrografic Prut-Bârlad. În afara secţiunilor de monitorizare a secetei, în secţiunile a 23 staţii hidrometrice din râuri (sectoare/tronsoane de râuri) sunt secate (Somes-Tisa, Crişuri, Mureş, Banat, Olt, Siret şi Prut).
Pe segmentul râurilor, prognoza INHGA evidenţiază faptul că debitele au fost, în general, în scădere, cu excepţia cursului mijlociu şi inferior al Siretului şi cursurile inferioare ale râurilor Someş, Timiş, Ialomiţa, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Putna, Râmnicu. Sărat şi Buzău, unde au fost în creştere prin propagare. Pe râurile din bazinul Bârladului şi pe cursul mijlociu al Prutului, debitele au fost relativ staţionare.
În acelaşi timp, debitele medii zilnice se situează la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi moduli cuprinşi între 30% şi 80%, mai mari (de peste 100%) în bazinul Ialomiţei, bazinul superior al Oltului, pe cursurile superioare ale Târnavelor, pe unii afluenţi ai Argeşului superior (râul Târgului, Argeşel) şi pe râurile din Dobrogea şi mai mici (sub 30%) pe cursul Siretului, pe râurile din bazinele hidrografice: Amaradia, Olteţ, Bârlad şi Jijia. În plus, în bazinul Bârladului, debitele vor fi relativ staţionare.
Hidrologii estimează că sunt posibile mici creşteri de niveluri şi debite pe unele râuri mici din zonele de deal şi munte din nordul şi centrul ţării, ca urmare a precipitaţiilor, slabe cantitativ, prognozate.
