Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat variola maimuţei drept urgenţă sanitară globală, a anunţat sâmbătă, la Geneva, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. În Europa, riscul de transmitere este considerat ridicat.
Este cel mai ridicat grad de alertă în sistemul folosit de OMS și vine ca urmare a unei creșteri a numărului de cazuri la nivel mondial. În prezent, mai există doar două astfel de urgențe sanitare – pandemia de coronavirus și efortul continuu de eradicare a poliomielitei, relatează BBC.
Încadrarea variolei maimuței la acest nivel de alertă obligă reţelele naţionale de sănătate să-și intensifice măsurile de prevenire.
Anunțul a fost făcut după ce joi a avut loc a doua reuniune a comitetului de urgență al OMS pe tema acestui virus. Specialiștii acestui comitet n-au reușit să ajungă la un consens privind clasificarea variolei maimuței drept urgență sanitară globală, dar șeful OMS a decis totuși să o încadreze la acest nivel de alertă, întrucât epidemia s-a răspândit rapid în întreaga lume și consideră că este într-adevăr de interes internațional.
„Evaluarea OMS este că riscul de variola maimuței este moderat la nivel global și în toate regiunile, cu excepția regiunii europene, unde evaluăm riscul ca fiind ridicat”, a precizat directorul OMS sâmbătă, într-o conferință de presă.
Peste 16.000 de cazuri au fost raportate în prezent din 75 de țări, a declarat directorul general al OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus. Până în prezent, au fost înregistrate cinci decese ca urmare a epidemiei, a adăugat el.
În România au fost diagnosticați cu variola maimuței, până acum, 20 de pacienți, toți bărbați.
Sunt, încă, necunoscute noile moduri de transmitere care au permis răspândirea acestei boli, a mai spus Dr. Tedros, care consideră că odată declarată urgență sanitară globală. se vor accelera eforturile pentru dezvoltărea de vaccinuri și pentru punerea în aplicare a măsurilor de limitare a răspândirii virusului.
„Aceasta este o epidemie care poate fi oprită cu ajutorul strategiilor potrivite în grupurile potrivite”, consideră șeful OMS.
Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a anunțat vineri că a autorizat extinderea utilizării unui vaccin contra variolei umane pentru a fi folosit împotriva propagării variolei maimuţei.
Printre criteriile folosite de OMS pentru a declara această urgenţă, a spus Tedros, se numără faptul că „virusul se transmite rapid în multe ţări în care nu au existat cazuri până acum”.
Şeful OMS a avertizat că riscul de infectare cu variola maimuţei este „ridicat” în Europa, unde se înregistrează 80% din cazuri, în timp ce acesta rămâne la un nivel „moderat” în toate celelalte regiuni, inclusiv în Africa, unde boala este endemică de zeci de ani.
Șeful OMS a atras atenția că epidemia se răspândește „mai ales în rândul bărbaţilor care fac sex cu bărbaţi şi cu parteneri multipli” și de aceea trebuie să fie luate măsuri care să protejeze demnitatea şi drepturile omului din comunităţile afectate, deoarece „stigmatizarea şi discriminarea pot fi la fel de periculoase ca orice virus”, relatează agenția EFE, preluată de Agerpres.
La începutul lunii mai, această boală a fost depistată pentru prima dată în afara ţărilor africane, unde este endemică. Deşi nu este o boală cu transmitere sexuală, în afara zonelor endemice variola maimuţei a afectat, cu rare excepţii, bărbaţii care fac sex cu bărbaţi.
Variola maimuței a fost descoperită pentru prima dată în Africa Centrală în anii 1950.
Numele virusului se referă la descoperirea sa la o maimuţă în timpul unui experiment pe animale în Danemarca, în 1958. Prima transmitere la om a fost confirmată în 1970.
Variola maimuţei este mai puţin periculoasă şi contagioasă decât variola umană, care a fost eradicată în 1980. Cu toate acestea, poate provoca decesul.
Variola maimuţei se transmite prin contact fizic strâns. Simptomele includ febră, erupţii cutanate extinse, leziuni ale pielii şi ganglioni limfatici umflaţi, după o perioadă de incubaţie de cinci până la 21 de zile.
OMS nu recomandă deocamdată vaccinarea în masă.
Este pentru a şaptea oară când OMS declară o urgenţă internaţională (un mecanism iniţiat în 2005), după ce a făcut acest lucru pentru gripa A în 2009, Ebola în 2014 şi 2018, poliomielita în 2014, virusul Zika în 2017 şi coronavirusul COVID-19 în 2020 (acest din urmă nivel de alertă este încă în vigoare).
Acest nivel de alertă este declarat în situaţii „grave, bruşte, neobişnuite sau neaşteptate” şi care pot necesita „o acţiune internaţională coordonată”, notează AFP.
Declararea unei situaţii de „urgenţă de sănătate publică de interes internaţional” este cel mai înalt nivel de alertă al OMS pentru ameninţările la adresa sănătăţii, dar nu are consecinţe imediate. Este menită să alerteze guvernele să ia măsuri pentru a proteja populaţia, poate contribui la creşterea gradului de conştientizare, precum şi la creşterea cooperării internaţionale, a cercetării şi a finanţării, menționează Agerpres.
