Consiliul Județean (CJ) Dolj pune la cale un alt proiect de anvergură. Este vorba despre un cluster în domeniul aerospațial, care va reprezenta o asociere între universități și centre ce cercetare, diverse companii din domeniu și nu în ultimul rând Consiliul Județean.
Într-o întâlnire cu reprezentanții diverselor entități, ținută la sediul CJ Dolj, președintele CJ a vorbit despre inițiativa reprezentată de cluster, punând accent pe tradiția aerospațială la nivelul județului.
„Abordăm o inițiativă pentru care Doljul are o tradiție. Vorbim despre industria aerospațială care are o tradiție de la clasele de învățământ liceal la partea de învățământ universitar. O tradiție care înseamnă atât transportul și operatori, transportul aerian prin Aeroportul din Craiova, are o tradiție în ceea înseamnă fabricație prin Fabrica de Avioane din Craiova, componente, mentenanță și bineînțeles are bază de cercetare și dezvoltare. La aeroportul din Craiova a început o investiție mare de 97 milioane de euro, iar Doljul are această simbioză. Universitate puternică, tradiție, oameni de la care se poate învăța, iar ei trebuie să fie susținuți din ce în ce mai mult. Și bineînțeles avem oportunitatea a ceea ce înseamnă proiecte europene”, a spus președintele CJ, Cosmin Vasile.
Prezent la întrunire, reprezentantul Biroului Regional al Ministerului Cercetării și Dezvoltării, Augustin Cornel, a salutat proiectul menționând că inițiativa putea fi inclusiv finanțată dacă ar fi venit cu ceva timp în urmă.
„Vreau să vă felicit pentru inițiativa pe care ați luat-o, inițiativă care dacă venea cu câteva luni înainte putea să fie și finanțată. Privind partea tehnică a acestei organizări, vă sfătuiesc să căutați să consultați entitățile care pot să sprijine, prin faptul că au experiență. Camera de comerț, ADR și alții, pentru că felul în care plecăm la drum cu această organizare poate să ajute la obținerea de finanțări ulterioare”, a spus Augustin Cornel, din partea Biroului Regional al Ministerului Cercetării și Dezvoltării.
Nu în ultimul rând, președintele senatului Universității din Craiova, Leonardo Mănescu, a vorbit despre faptul că acest cluster trebuie făcut cu structuri de încredere, aducând în discuție faptul că din perspectiva universității, nu se poate pregăti forță de muncă, dacă nu există beneficiari.
„Nu ne pricepem la toate. La domeniul acesta ne pricepem un pic, nu cât ar trebui. Cât timp facultatea mergea mai bine și noi eram mai puternici. Nu putem să pregătim forță de muncă pentru beneficiari inexistenți. Crește aeroportul, suntem mult mai conectați cu restul însă nu e suficient. Într-un cluster e bine să vină de obicei cei care au de făcut ceva împreună. Din acest motiv, consider că după ce plecăm de aici ar trebui să ne uităm fiecare împrejur și dacă putem să cooptăm structuri cu care am mai colaborat și cu care știm că putem să lucrăm ar fi extraordinar. Să ne adunăm, să facem mult zgomot și după nimic, nu cred că mai e cazul”, a spus președintele senatului Universității din Craiova, Leonardo Mănescu.
Printre cele mai importante entități invitate să facă parte din cluster sunt: Pe partea de cercetare – inovare, Universitatea din Craiova – prin Facultatea de Inginerie Electrică, INCESA și CERDIAS, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli” (INCAS), Centrul de Cercetări și Încercări în Zbor Craiova (CIZ), Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Turbomotoare (COMOTI), precum și Liceul Traian Vuia. Mediul de Afaceri va fi reprezentat de către Aeroportul Internațional Craiova, Avioane Craiova SA, Camera de Comerț și Industrie Dolj și diverse companii private, în timp ce Autoritatea locală va fi reprezentată de Consiliul Județean Dolj, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Școala Superioară de Aviație Civilă și ADR SV Oltenia.
Conform CJ, printre principalele avantaje de care pot beneficia membrii clusterului se numără accesul la finanțări din fonduri naționale sau europene dedicate acestui tip de structuri, facilitarea fluxului de informații și a transferului de tehnologie, o mai bună corelare între programele de studii și realitățile economice, dar și cooperarea în producție și în achiziția de tehnologie.
