duminică, noiembrie 24, 2024

Ultima ora

Sport

Raită prin viață: Despre populații și popoare. Teoria mulțimilor (2)

Cum spuneam în editorialul de luni, Putin, despotul clasic, dar paranoic (niciun despot ori dictator – poate Hitler, n-a distrus popoare ca să stăpânească ţări/suprafeţe, dimpotrivă), e pe val în „mulţimea/masele euroasiatice preistorice, şi sub val în alte mulţimi/mase, cele occidentale. Dacă facem un calcul din memorie aflăm că euro-asiaticii, ca populaţii, suprafeţe şi economii, depăşesc cu mult „hulitul occident”, adică Europa+America, pe plus la „ideologie” de secol XXI, adică de democraţie şi libertate umană, „cuiul” din „ideologia preistorică” a „euro-asiei”, la fel de preistorice, care-a renunţat la „cuceriri de alte lumi” din Univers – Luna, Marte…, pentru nişte cuceriri criminale de „petice” de lumi locale vecine locuite de oameni care nu vor să se numească „ruşi”, „federali ruşi”, cu niciun chip. Mi-aduc aminte de o lozincă auzită obsesiv în copilărie: „Stalin şi poporul rus/ libertate ne-au adus”! Ce libertate ne-au adus nu ştiu nici acum, dar ştiu, şi ştiţi şi voi, că ne-au luat şi pielea de pe noi, ca daune de război, din `45 până-n `60 şi, adică vreo douăzeci de ani, plus Basarabia, plus Tezaurul, plus…, de-am ajuns, vorba lui Iorga (știţi care Iorga), singura Ţară de pe Planeta Pământ care se învecinează doar cu Ţări Româneşti la Nord, Sud, Est, Vest, mai puţin Marea Neagră, pe care-o luară zilele astea, cum ştiţi. E dureros să observăm, în plin Război Mondial – al treilea (asta e, să recunoaştem), că mulţi români, din prostie, necunoaştere, ori „alte enterese”, sabotează, ăsta e termenul real, (de)mersul nostru pro-European, pro NATO şi pro America. Iartă-i Doamne că nu ştiu ce fac, ei, „credincioşii de ocazie”! Aşa că, despre Putin, numai bine, dar nu cred că se va face.
Poporul rus, o „stafie a Istoriei”, pe care Lenin l-a scos din feudalism în rândul Lumii, la „Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie – sărbătorită plenar în copilăria mea, pe 7 Noiembrie”. Dar el, poporul rus, „marele popor rus”, a rămas, mental şi comportamental, tot în feudalismul primitiv, căci n-a înţeles (n-o fi citit-o!) nimic din Marea literatură rusă, pe care-o folosesc „idioţii politici” (nici ei n-au citit-o, sunt sigur – nici măcar Putin). Oricât am vrea să fim „diplomaţi”, nu se poate, deşi, o scuză ar fi că popoarele sunt ceea ce fac conducătorii din ele. Dar la „marele popor rus” nu e aplicabilă zicerea asta, pen` că e un „popor istoric”.
Biden e etalonul, de moment, al Democraţiei şi Umanismului planetar al noii ere a Lumii Pământene. Într-o vreme recentă, aia când veniseră peste România Mare, şi ruşii, şi nemţii, ai noştri, care nu mai aveau nicio speranţă europeană în „marele rapt” de-atunci, au făcut celebră „expresia speranţă” VIN AMERICANII! Că n-au venit atunci s-a-ntâmplat ceea ce era normal să se întâmple în acea vreme teribilă: hăcuirea ţării, schimbarea „politicii”, aducerea comunismului  pe tancurile ruseşti, plata daunelor de război imense, înfometarea populaţiei, chin moral „doctrinal” antidemocratic, sclavagism politic, moral, economic, vieţi distruse, suferinţe cât cuprinde „c-aşa vrea marele urs de la răsărit”, preistoricul.
Acum, că „veniră americanii”, şi veniră fiindcă suntem iar la un pas de repetare a „tragicului trecut recent”, în care ruşii ne-au făcut ferfeniţă ca naţie şi economie, ne dăm în petic, execrabil, ca „putin” pro putin, adică dobitoceşte, şmechereşte şi din interes, asemeni pirului, şi „a la pirus” modern, că-ţi vine scârbă când vezi decăderi cretinoide într-o ţară terminată până şi în zilele noastre de ruşi. Mai tragic e că vorbim şi de „proştii satului”, dar şi de „pir elitist”. Neşte dobitoci, vorba prof. meu Al. Piru.

Politica