Pe 23 martie este Ziua Mondială a Meteorologiei. Tema de anul acesta este „Avertizare timpurie și acțiune timpurie” și subliniază importanța vitală a informațiilor hidrometeorologice și climatice pentru reducerea riscului de dezastre. Vremea, clima și extremele apei devin din ce în ce mai frecvente și mai intense în multe părți ale lumii, ca urmare a schimbărilor climatice.
Mai mulți dintre noi suntem expuși decât oricând la multiple pericole asociate, care evoluează ele însele ca urmare a creșterii populației, urbanizării și degradării mediului. Prognozele despre cum va fi vremea nu mai sunt suficiente. Prognozele bazate pe impact care informează publicul despre ceea ce va face vremea sunt vitale pentru a salva vieți și mijloace de trai.
Un factor esențial care a determinat aceste modificări climatice este poluarea: „Poluarea la nivel global este mare. În meteorologie avem o zicală. Bătăile unui fluture în texas, stârnește o tornadă în Brazilia. Adică, fiecare element din atmosferă, fiecare perturbație dintr-un loc poate să producă în alt loc un fenomen extrem. De aceea, noi facem actualizare de prognoză în fiecare zi pentru că noi o facem pe baza unor modele numerice care și ele au limitările lor. Nu pot să detalieze fiecare evoluție, cum este umiditatea, cum este relieful, câte clădiri sunt aici, astfel încât să poată facă o evoluție a admosferei cât mai apropiată de realitate. Și atunci, modelul are rezoluția prea grosieră și nu știe că aici avem un lac și azi avem 30 de grade și s-a produs evaporație. Sunt mulți factori care intervin în evoluția vremii. Urbanizarea contează foarte mult în evoluția sistemelor admosferice”, a spus pentru „Jurnalul Olteniei” Mihaela Brâncuș, meteorolog previzionist și adjunct șef SRPV.
COVID-19 a complicat provocările cu care se confruntă societatea și a slăbit mecanismele de adaptare. Pandemia a evidențiat, de asemenea, că, în lumea noastră interconectată, trebuie să adoptăm o abordare transfrontalieră cu adevărat multi-pericoade pentru a face progrese către obiectivele globale privind acțiunea climatică, reducerea riscului de dezastre și dezvoltarea durabilă. A fi pregătit și capabil să acționeze la momentul potrivit, la locul potrivit, poate salva multe vieți și poate proteja mijloacele de trai ale comunităților de pretutindeni, atât acum, cât și în viitor.
Prioritatea zero a Organizație Meteorologice Mondiale (OMM) este protejarea vieţii şi a bunurilor oamenilor împotriva extremelor meteorologice, climatice şi hidrologice. În fiecare minut, în fiecare zi a anului. Anul trecut, OMM a publicat un raport statistic asupra dezastrelor din ultimii 50 de ani. Acest raport a cuprins mai mult de 11 000 de dezastre legate de fenomene meteorologice, climatice şi hidrologice severe, produse într-un ritm de aproape unul pe zi. Astfel, s-a înregistrat un număr de două milioane de decese, adică, în medie, 115 pe zi. Numărul de dezastre a crescut de cinci ori în ultimii 50 de ani, iar costurile economice au explodat.
Totuşi, vestea bună este că numărul victimelor este într-o continuă scădere, iar scăderea este foarte semnificativă. Suntem mai pricepuţi ca oricând în trecut să salvăm vieţi. Supercomputerele, sateliţii şi progresele ştiinţifice au îmbunătăţit în foarte mare măsură acurateţea prognozelor noastre. Alertele trimise prin reţelele de telefonie mobilă şi aplicaţiile dedicate meteorologiei pot ajunge chiar şi în cele mai izolate locuri.
Sistemul Global de Alertă Multi-Hazard (GMAS) al OMM încearcă să fie la înălţimea provocărilor, oferind o disponibilitate mai mare a avertizărilor şi informaţiilor oficiale transmise de către Centrul pentru Informaţii despre Vremea Severă al OMM şi sprijinind acţiunile timpurii.
„Cea mai bună metodă ar fi ca încălzirea globală să fie redusă. Prin toate acordurile care au avut loc, s-a încercat să se mențină temperatura prag de peste 1,5 în era industrială. Cu cât temperatura globală este mai mare, cu atât aceste fenomene severe sunt mult mai intense și frecvente. Se prognozează că dacă ajungem la 2 grade peste temperatura preindustrială, frecvența acestor fenomene crește cu 7%”, a mai spus Mihaela.
Agenda 2030
Într-adevăr, 2030 – peste doar opt ani – este data cheie în agenda globală pentru a face lumea un loc mai bun. Este anul țintă pentru atingerea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă, Cadrul Sendai pentru Reducerea Riscului de Dezastre și Acordul de la Paris privind Schimbările Climatice. Toate sunt interconectate. Dar nu suntem pe drumul cel bun.
Cadrul Sendai pentru Reducerea Riscului de Dezastre 2015-2030 subliniază patru priorități de acțiune pentru prevenirea noilor și reducerea riscurilor de dezastre existente:
- (i) Înțelegerea riscului de dezastre;
- (ii) Consolidarea guvernanței riscului de dezastre pentru a gestiona riscul de dezastre;
- (iii) Investiția în reducerea dezastrelor pentru reziliență și;
- (iv) Îmbunătățirea pregătirii pentru dezastre pentru un răspuns eficient și pentru „reconstruirea mai bună” în recuperare, reabilitare și reconstrucție.
De asemenea, are șapte ținte globale, cunoscute sub numele de Sendai Seven. În 2022, UNDRR pune în centrul atenției Ținta G, „Crește în mod substanțial disponibilitatea și accesul la sistemele de avertizare timpurie pentru mai multe pericole și informații și evaluări privind riscurile de dezastre pentru oameni până în 2030”.
Progresul către cadrul Sendai va fi evaluat la Platforma Globală pentru Reducerea Riscului de Dezastre, programată să aibă loc în Bali, Indonezia, în perioada 22-28 mai. Va avea loc o Conferință de avertizare timpurie pentru mai multe pericole consecutive pentru a crește înțelegerea și aplicarea sistemelor de avertizare timpurie pentru mai multe pericole eficiente „de la capăt la capăt” și „centrate pe oameni”.
