Pe vremuri, românii erau învățați că orice muncă este nobilă. Au trecut acele vremuri, din fericire. Numai că e adevărat că anumite sectoare de activitate sunt ocolite de către tineri, se plâng unii angajatori. Asta, chiar dacă aceștia fac eforturi să ofere salarii competitive, mai cu seamă pentru niște orașe mici, cu destul de puține posibilități.
Erol Baeram, director general al Cottontex, o companie din industria textilă care are şase unităţi de producţie pe plan local, spune că problema forţei de muncă este din ce în ce mai acută, iar tinerii nu se orientează deloc către această meserie.
„Oamenii, în special tinerii, nu prea mai vor să activeze în zona de producţie, sunt atât de multe alternative pentru ei, văd această activitate ca fiind o ruşine şi preferă să se angajeze pe salarii mai mici decât să lucreze în fabrici. Toată lumea tinde către studii superioare şi nu vor să mai facă o meserie“, spune Erol Baeram, punând pe tapet o problemă recunoscută de ani buni în România și semnalată pe mai multe voci.
Numărul angajaţilor din industria textilă a scăzut de la an la an. Dacă în 2009 existau circa 250.000 de salariaţi în acest sector economic, numărul acestora s-a redus la 140.000 în 2020, conform datelor de la Registrul Comerţului, citate de Ziarul Financiar.
Totodată, salariul mediu net a fost în decembrie 2021 de 2.754 lei, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. De altfel, salariul din industria textilă este printre cele mai mici din economie. Totuși, în orașe în care posibilitățile de angajare nu sunt multe, o astfel de sursă de venit ar trebui să conteze.
De altfel, directorul general al companiei care produce pentru Decathlon, Mavic sau Gore, se plânge: „Am plecat din Timiș și Lugoj, pentru că e foarte greu să mai găsim mâna de lucru, și ne-am dezvoltat în Mehedinți și Hunedoara”.
Cottontex face parte din grupul Italian TEXmarket, fondat de antreprenori italieni, iar 99% din producția realizată în România se duce la export. Cottontex lucrează cu unele dintre cele mai mari branduri din piața internațională.
Producătorul de haine sportive fondat de trei antreprenori în urmă cu aproape trei decenii a încheiat anul 2021 cu afaceri de 160 mil. lei, după un avans de 20% față de 2019, conform datelor transmise de către companie.
„A fost un an foarte bun din toate punctele de vedere, am reușit să revenim foarte bine față de 2020, care a fost un an greu. Am crescut cu 20% față de 2019”, a mai spus directorul general al companiei.
Nici inginerii proiectanți nu prea sunt de găsit, în ciuda salariului
La polul opus, un un job bine renumerat, dar care, la fel, suferă din cauză că nu se găsesc angajați, este cel de inginer proiectant. Chiar dacă nu este cel mai bine plătit job, salariul este cuprins între 1.000 şi 2.000 de euro net pe lună, uneori și peste acest prag, un venit la care mulți români visează.
Un inginer proiectant realizează documentaţia tehnică, proiectul tehnic, detalii de execuţie şi caietele de sarcini ale unei construcţii pentru a obţine o autorizaţie de construire şi pentru a o pune în practică.
„Piaţa imobiliară rezidenţială a explodat în ultimii ani, nu doar în Bucureşti, ci şi în restul ţării, în oraşe precum Cluj-Napoca, şi odată cu aceasta şi necesitatea forţei de muncă specializată în domeniul construcţiilor. Lipsa de candidaţi bine pregătiţi în acest domeniu şi competiţia dintre companiile locale cu cele din afara ţării aşază inginerii proiectanţi în poziţiile de top când vine vorba de ofertele salariale şi beneficii.
Alături de inginerii software şi cei specializaţi în automotive, inginerii proiectanţi pot accesa joburi cu salarii care depăşesc 2.000 de euro net, în funcţie de specializare“, afirmă un specialist de pe piață, citat de aceeași sursă.
Nu doar salariul este atractiv la un astfel de job. În pachetul de beneficii pentru rolul de inginer consultant sunt incluse tichete de masă, bonusuri de sărbători, decontarea transportului, asigurare medicală privată, posibilitatea de a lucra parţial remote, team building şi traininguri de specializare.
Astfel de joburi sunt disponibile nu doar pentru Iaşi, Cluj-Napoca, Bucureşti, dar și pentru orașe mai mici, așa cum sunt Oradea, Turda şi Sibiu. Inclusiv printre ofertele de locuri de muncă în Caracal sunt disponibile astfel de poziții.
Valoarea tichetelor de masă ar putea creşte din aprilie. Însă foarte puțin
Și pentru că în pachetul de beneficii, nu doar pentru acest job, ci pentru multe altele, sunt incluse și tichetele de masă, de menționat e faptul că Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS) a lansat în dezbatere publică un proiect de Ordin pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul I al anului 2022, care prevede ca valoarea maximală a tichetelor de masă să crească începând cu luna aprilie.
În prezent, valoarea maximă a unui tichet de masă este de 20,09 lei şi se doreşte ca aceasta să crească la 20,17 lei. O creștere extrem de mică, trebuie să recunoaștem, aproape infimă.
Ultima majorare a valorii maximale a tichetelor de masă a fost făcută în luna octombrie a anului trecut, când de la 20,01 lei s-a ajuns la 20,09 lei.
“Pentru semestrul I al anului 2022, începând cu luna aprilie 2022, valoarea nominală a unui tichet de masă, (…), nu poate depăşi cuantumul de 20,17 lei”, conform documentului oficial.
Valoarea tichetelor de masă este reglementată prin Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare.
“Valoarea nominală (…) se aplică şi pentru primele 2 luni ale semestrului II al anului 2022 respectiv, august 2022 şi septembrie 2022”, conform documentului oficial.
Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie aprobat de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi publicat în Monitorul Oficial.
