Hiroshi Mikitani, fondatorul companiei de comerţ electronic Rakuten, donează 1 miliard de yeni, adică aproximativ 7,7 milioane de euro guvernului de la Kiev.
Într-o scriesoare adresată preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Mikitani a precizat că banii sunt destinaţi „activităţilor umanitare, pentru ajutarea persoanelor din Ucraina care sunt victime ale violenţei”, denunţând totodată atacul rus drept o „sfidare a democraţiei”.
Mikitani aminteşte că a fost la Kiev în 2019 şi s-a întâlnit cu Zelenski şi îşi exprimă „speranţa sinceră că Rusia şi Ucraina vor putea rezolva această problemă în mod paşnic, iar poporul ucrainean va putea să-şi regăsească pacea cât mai curând posibil”, mai scriu sursele citate de Agerpres.
Guvernul japonez a anunţat o serie de măsuri împotriva Moscovei vizând sectorul financiar şi exporturi sensibile, cum sunt componentele electronice.
În plus faţă de primele sancţiuni anunţate, noile măsuri adoptate de Tokyo „cuprind îngheţarea unor active şi suspendarea eliberării de vize pentru persoane şi organizaţii ruse”, a anunţat vineri premierul nipon Fumio Kishida, după o reuniune online a liderilor din G7, grupul celor mai industrializate şapte ţări.
Kishida a anunţat de asemenea o serie de sancţiuni „în sectorul financiar, precum îngheţarea activelor vizând instituţii financiare ruse”, dar şi măsuri „asupra exporturilor spre organizaţii ruse legate de arme” şi asupra „unor bunuri de folosinţă generală cum ar fi semiconductorii şi articolele care figurează pe o listă restrânsă bazată pe acorduri internaţionale”, fără a oferi deocamdată mai multe detalii. Semiconductorii sunt componente electronice esenţiale ale unor produse de larg consum, de la maşini şi console de jocuri video la smartphone-uri, în prezent existând o penurie a lor la nivel mondial.
Kishida a condamnat joi ferm „invazia rusă”, despre care a spus că „zguduie bazele ordinii internaţionale”, şi a precizat că Tokyo „îşi va coordona eforturile cu cele ale comunităţii internaţionale, printre care şi SUA”, cu care Japonia are o alianţă strânsă.
Relaţiile dintre Rusia şi Japonia sunt complicate: cele două state nu au semnat niciodată un tratat de pace după cel de-Al Doilea Război Mondial, din cauza unei dispute teritoriale asupra a patru mici insule din Arhipelagul Kurile, învecinată cu insula Hokkaido, în nordul Japoniei.
Aceste insule au fost preluate de armata sovietică în ultimele zile ale războiului şi de atunci nu au fost niciodată restituite Japoniei, care le numeşte „Teritoriile din Nord”.
