Update: „Împreună cu conducerea Inspectoratului Școlar Județean Dolj și a Direcției Județene de Sport am identificat aproape 700 de locuri de cazare în hotelurile și căminele de elevi care aparțin instituțiilor statului, pentru primirea refugiaților din Ucraina. Practic, putem spune că, din acest moment, suntem pregătiți să primim oaspeți care au nevoie de ajutorul nostru, în momentele atât de grele prin care trec. Așteptăm însă baza legală pentru a putea face decontarea cheltuielilor de cazare și masă, de la Guvernul României și sperăm ca o ordonanță de urgență, în acest sens, să apară luni. Salut și inițiativa mai multor cetățeni ai Craiovei care au început să strângă ajutoare pentru victimele unui război atât de sângeros și nedrept! Dumnezeu să ii ocrotească pe cei buni!”, a scris Lia Olguța Vasilescu pe Facebook.
Războiul dintre Rusia și Ucraina este în plină desfășurare, mii de refugiați părăsesc țara, iar teama extinderii conflictului îngrijorează foarte multă lume. În cazul unor atacuri aeriene, o parte din populația țării ar putea să se adăpostească în adăposturile de protecție civilă.
Țara noastră are la dispoziție 4.358 de adăposturi de protecţie civilă în care oamenii s-ar putea retrage în cazul unui atac, potrivit listei publicate de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU). Locaţiile se găsesc în toate judeţele, cele mai multe fiind în municipiul Bucureşti, respectiv 1.171. În Craiova sunt 195 de posturi. În Podari sunt 3 posturi, un post în Segarcea și unul în Dăbuleni.
Adăposturile sunt verificate anual, totuşi, multe dintre ele se află într-o stare precară şi au fost transformate în beciuri sau spaţii de depozitare. Conform legii, în cazul unui atac aceste adăposturi, ocupate în număr foarte mare de oamenii din blocurile respective, trebuie eliberate în 24 de ore.
Lista completă a adăposturilor din Dolj și datele de localizare, potrivit IGSU, poate fi consultată AICI.
Cum știm când să ne ascundem de bombardament
Teoretic, dacă auzi semnalul sonor de alertare ar trebui să te ascunzi imediat în astfel de adăposturi. Inspectoratul pentru Situații de Urgență București- Ilfov a postat pe pagina de internet a instituției câteva informații despre semnalele de alertare a populației.
Astfel, aflăm că există patru semnale de alarmare: prealarmă aeriană, alarmă aeriană, alarma de dezastre și încetarea alarmei.
Prealarma aeriană: transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorităţi despre probabilitatea producerii unor dezastre sau a unui atac aerian. Sunetul se compune din 3 impulsuri a 32 secunde fiecare cu pauză de 12 secunde între ele.
Alarma aeriană: prevenirea populației despre apariția pericolului imediat de lovire a localității respective. Sunetul se compune din 15 impulsuri a 4 secunde fiecare cu pauză de 4 secunde între ele.
Alarma la dezastre: prevenirea populației asupra pericolului produs de dezastre naturale. Sunetul se compune din 5 impulsuri a 16 secunde fiecare cu pauză de 10 secunde între ele.
Încetarea alarmei: înștiințarea populației că pericolul a trecut. Sunetul se compun dintr-un semnal continuu, de aceeaşi intensitate cu durata de 2 minute.
Este vorba despre mesaje verbale transmise prin intermediul sirenelor electronice, în direct sau înregistrate sau pot fi transmise semnale cu sunete acustice cu frecvențe de 200-500 de Hz prin sirene electrice, de diferite puteri, sirene dinamice cu aer comprimat, motosirene, şi sirene de mână.
Sirenele electronice şi electrice se instalează la construcţiile industriale, hidrotehnice, social-culturale, economico-administrative, şcoli, clădiri de locuit, agenţi economici cu grad de risc, instituţii publice, unităţi şi formaţiuni militare.
De asemenea, pot fi folosite și fluiere cu aer comprimat, clopote, sonerii, claxoane etc dar și mijloacele de alarmare optice care asigură emiterea de semnale luminoase şi pot fi panouri sau dispozitive luminoase.
Ce trebuie să facem când auzim astfel de alarme
Potrivit ISU, la darea semnalului de ALARMĂ AERIANĂ toţi cetăţenii şi angajaţii (excepţie fac cei ce supraveghează instalaţii cu foc continuu) se îndreaptă spre adăpostul cel mai apropiat, după ce au luat următoarele măsuri:
– ridică mijloacele de protecţie individuală;
– la părăsirea locuinţei se închide apa, lumina electrică, gazele. Se îmbracă corespunzător şederii în adăpost, se iau obiectele de strict necesare care sunt pregătite din timp într-o geantă, sacoşă etc., se încuie uşa de la intrare, eventual se anunţă vecinii;
– la părăsirea locului de muncă se opreşte utilajul sau instalaţia pe care o deserveşte, anunţă colegii care n-au auzit semnalul de alarmă. Se închide apa, gazul, aburul, se întrerupe curentul electric. Dacă face parte din formaţiunile de protecţie civilă, ridică de la magazie uneltele şi aparatura din dotare.
– Intrarea în adăpost se face în ordine şi linişte, în primul rând intră femeile, copiii, bătrânii şi invalizii.
Menţinerea ordinei, disciplinei, curăţeniei şi funcţionarea instalaţiei de filtroventilaţie la adăposturile speciale se asigură de echipa de adăpostire al cărei şef este şeful adăpostului.
Persoanele adăpostite trebuie să respecte următoarele reguli de comportare:
– să execute toate dispoziţiile şefului de adăpost şi a echipei de adăpostire;
– să menţină curăţenia şi disciplina;
– să nu fumeze şi să nu aprindă fără aprobare lumânări sau chibrituri;
– să nu părăsească locul de şedere şi să nu circule prin adăpost decât în caz de neapărată nevoie;
– să nu introducă în adăpost materiale inflamabile şi substanţe puternic mirositoare;
– să nu intre în adăpost cu îmbrăcăminte infectată;
– să nu deschidă uşile sau obloanele adăpostului fără avizul şefului de adăpost;
– să nu părăsească adăpostul decât la ordin;
– să păstreze mijloacele de protecţie pregătite spre a fi folosite la ordin;
– să acorde ajutor echipei de adăpostire la nevoie;
– să acorde la nevoie primul ajutor sanitar.
Persoanele adăpostite în adăposturi fără filtro-ventilaţie sau neetanşe trebuie să aplice pe figură masca contra gazelor şi să îmbrace mijloacele de protecţie la atac chimic sau la auzul exploziei nucleare.
După semnalul ÎNCETAREA ALARMEI AERIENE, la ordinul şefului echipei de adăpostire, personalul adăpostit părăseşte în ordine adăpostul.
În cazul când în jurul adăpostului terenul este infestat chimic, contaminat radioactiv sau se descoperă o bombă neexplodată, şeful echipei de adăpostire nu permite ieşirea cetăţenilor din adăpost până nu primeşte dispoziţie în acest sens.
Adăpostul poate fi părăsit numai în caz că este inundat, a fost lovit sau în alte situaţii deosebite.
Cine trebuie să ne spună ce să facem când auzim astfel de alarme
Potrivit legii 481/2004 republicată, ”informarea și educarea preventivă a populației privind protecția civilă sunt obligatorii și se asigură prin: instituțiile de învățământ și educație de toate gradele, mijloacele de informare în masă și serviciile profesioniste pentru situații de urgență.
De asemenea, societățile publice și private, naționale și locale, de radio și televiziune, precum și presa scrisă sunt obligate să asigure prezentarea în emisiunile, respectiv în știrile și reportajele acestora, a riscurilor potențiale, măsurilor preventive și a modului de acțiune și comportare a populației pe timpul situațiilor de urgență civilă.
La informarea și educarea preventivă a populației privind protecția civilă participă și organizațiile neguvernamentale de interes public, potrivit statutelor și specificului activităților acestora.
Însă, în acest moment nu există campanii țintite pentru astfel de situații, cum sunt cele în caz de cutremur sau de incendiu, de exemplu, pe care pompierii le desfășoară în școlile din România sau în cadrul unor exerciții dedicate ale DSU.
Cum trebuie să arate adăposturile de protecție civilă din România
Conform Legii nr. 481 din 8 noiembrie 2004 (*republicată*) adăposturile de protecție civilă sunt spații special amenajate pentru protecție în situații specifice, proiectate, executate, dotate, echipate și autorizate potrivit normelor și instrucțiunilor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și aprobate de ministrul Administrației și Internelor.
Iar, conform aceleiași legi, cetățenii au obligația ”să participe la întreținerea adăposturilor din clădirile proprietate personală”. Fiecare dintre aceste adăposturi ar trebui să aibă instalație de filtrare și ventilație a aerului, toaletă, chiuvetă, toate funcționale. Iar de întreținerea acestor instalații ar trebui să se ocupe administrațiile locale, primăriile chiar dacă acestea sunt în subsolul unui bloc de locuințe cu asociație de proprietari.
Adăposturile respective mai trebuie să fie prevăzute și cu o cale de salvare în cazul în care clădirea se prăbușește.
