Tratamentul pentru pacienţii cu diverse forme de hepatita C şi ciroză hepatică cu virus C este asigurat începând cu luna februarie prin derularea unor contracte cost-volum-rezultat încheiate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Pe lângă tratamentele genotip specifice, pacienţii au acces şi la două molecule pangenotipice specifice introduse în lista de medicamente compensate şi gratuite cu data de 1 februarie 2022, se arată într-un comunicat de presă al CNAS.
Tratamentul pacienţilor adulţi este asigurat de medici din specialitatea gastroenterologie şi boli infecţioase, aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări din 16 judeţe (Arad, Bacău, Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Bihor, Argeş, Vâlcea, Sibiu, Suceava, Mureş, Timiş) şi CAS AOPSNAJ.
„Pentru adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 12 şi 18 ani, tratamentul este asigurat de medici din specialitatea gastroenterologie pediatrică şi boli infecţioase, aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate din Bucureşti, Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş şi CAS AOPSNAJ. Medicamentele se eliberează indiferent de casa de asigurări de sănătate în evidenţa căreia se află asiguratul, cu condiţia ca furnizorul de medicamente să fie în contract cu aceeaşi casă de asigurări de sănătate cu care se află în relaţii contractuale şi medicul care a emis prescripţia medicală”, precizează CNAS.
Conform sursei citate, evaluarea rezultatului medical pentru pacienţii înrolaţi în tratamentul cu antivirale cu acţiune directă se va realiza exclusiv de medicul curant al pacientului, informaţiile urmând a fi procesate în PIAS de casa de asigurări de sănătate prin care se derulează contractul cost-volum-rezultat şi cu care se află în relaţii contractuale medicul curant al pacientului.
CNAS reaminteşte că începând cu luna iulie 2021 există în derulare şi un contract de tip cost-volum-rezultat, în cadrul căruia pot beneficia de tratament pacienţii adulţi fără ciroză hepatică sau cu ciroză hepatică compensată, care în urma tratamentelor anterioare cu AAD (medicamente cu acţiune antivirală directă) nu au obţinut răspuns terapeutic.
„Din fericire, studiile au demonstrat că terapiile fără interferon pot vindeca hepatita C, care reprezintă o problemă de sănătate publică. Facem încă un pas în îndeplinirea indicatorilor necesari pentru respectarea angajamentului României faţă de organismele internaţionale, de eradicare a infecţiei cu virus hepatic C până în anul 2030”, a declarat Adela Cojan, preşedintele interimar al CNAS, citată în comunicatul de presă.
Pe site-ul CNAS sunt afişate, atât pentru asiguraţi, cât şi pentru medicii curanţi, toate informaţiile referitoare la includerea în tratament a pacienţilor eligibili.