Desfășurarea amplă de militari ruși la granița cu Ucraina a fost condamnată, joi, de Parlamentul European care a cerut direct regimului Putin să-și retragă imediat forțele și să înceteze amenințările la adresa țării vecine.
În rezoluţie, adoptată cu 548 de voturi pentru, 69 împotrivă şi 54 abţineri, eurodeputaţii subliniază că acumularea militară reprezintă o ameninţare la adresa păcii, stabilităţii şi securităţii în Europa şi este, de asemenea, un instrument de a obţine concesii politice de la Occident în detrimentul Ucrainei.
Având în vedere aspiraţiile ucrainene de aderare la NATO, în textul rezoluției se arată că „orice ţară trebuie să îşi poată alege alianţele fără a depinde de aprobarea unei ţări terţe” şi, prin urmare, respinge orice încercare a Rusiei de a include anumite ţări în „sfera sa de influenţă”, se mai arată în rezoluție, citată de Agerpres.
Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită să trimită Rusiei un avertisment puternic că ostilităţile militare împotriva Ucrainei vor fi nu doar inacceptabile, ci vor avea, de asemenea, un preţ economic şi politic ridicat, arată rezoluţia PE. Ţările membre trebuie să rămână pregătite să convină rapid asupra unor sancţiuni economice şi financiare severe împotriva guvernului rus pentru a aborda ameninţările imediate, mai degrabă decât să aştepte o altă invazie înainte de a lua măsuri.
Tensiunile dintre Moscova și Kiev au tot crescut în ultimele săptămâni, pe fondul acuzațiilor că Rusia a trimis 92.000 de soldați la granița cu Ucraina. Moscova a anexat Crimeea în 2014 și i-a sprijinit pe separatiștii din estul Ucrainei, alimentând un război care a provocat mai mult de 13.000 de victime.
Pe de altă parte, Parlamentul European cere sancțiuni împotriva ofiţerilor şi generalilor ruşi implicaţi în planificarea unei posibile invazii, precum şi cercul imediat al lui Vladimir Putin, oligarhii din jurul lui şi familiile acestora. Acestea ar trebui să implice, de asemenea, îngheţarea activelor financiare şi fizice în UE, interdicţii de călătorie, excluderea Rusiei din sistemul de plăţi SWIFT, şi să vizeze sectoare importante ale economiei ruse şi să perturbe finanţarea serviciilor de informaţii şi a armate.
Eurodeputaţii solicită, de asemenea, ca UE să ia măsuri credibile pentru a-şi reduce dependenţa de importurile de energie din Rusia şi să dea dovadă de o solidaritate energetică mai puternică cu Ucraina. Acest lucru ar trebui realizat prin interconectarea mai strânsă a infrastructurilor energetice ale UE şi ale Ucrainei.
Rezoluţia mai solicită ca gazoductul Nord Stream 2 să nu devină operaţional, indiferent dacă, la un moment dat, îndeplineşte sau nu dispoziţiile directivei UE privind gazele naturale.
Parlamentul European îndeamnă, de asemenea, Rusia şi separatiştii sprijiniţi de Moscova din estul Ucrainei să adere la acordurile de încetare a focului. În plus, eurodeputaţii îi solicită Rusiei să se implice în mod constructiv în aşa-numitul format Normandia (care reuneşte reprezentanţi ai Germaniei, Rusiei, Ucrainei şi Franţei) pentru a încerca să rezolve conflictul din Donbas şi în grupul trilateral de contact, precum şi să îşi respecte obligaţiile internaţionale care îi revin, în special în temeiul Acordurilor de la Minsk şi al Convenţiei ONU privind dreptul mării.
Eurodeputaţii îşi exprimă sprijinul deplin pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internaţional.
