Comisia Europeană a prezentat marți o serie de planuri mai ambițioase pentru rețeaua feroviară din UE, dar și pentru cea din România. Pe coridoarele feroviare din rețeaua primară TEN-T, trenurile de pasageri vor trebui să circule cu 160 km/h, până în 2040. Tot până în acest an, UE ne cere să finalizăm linia ferată de mare viteză București-Budapesta. Va exista, de asemenea, un nou coridor prin Europa de Est, din care va face parte și România.
TEN-T este o rețea de transport feroviar, căi navigabile interioare, rute maritime pe distanțe scurte și drumuri la nivelul UE. Conectează 424 de orașe mari cu porturi, aeroporturi și terminale feroviare. Când TEN-T va fi finalizat, va reduce timpul de călătorie între aceste orașe. De exemplu, pasagerii vor putea călători între Copenhaga și Hamburg în 2,5 ore cu trenul, în loc de cele 4,5 ore necesare astăzi.
„Tranziția ecologică și digitală a Europei va aduce schimbări majore în modurile în care ne mișcăm. Propunerile de astăzi stabilesc mobilitatea europeană pe drumul cel mai sustenabil pentru un viitor durabil: conexiuni feroviare europene mai rapide, cu bilete ușor de găsit și sprijin îmbunătățit pentru drepturile pasagerilor pentru orașe, pentru a crește și îmbunătăți transportul public și infrastructura pentru mersul pe jos și cu bicicleta și utilizarea cât mai bună posibilă a soluții pentru o conducere inteligentă și eficientă”, a spus vicepreședintele executiv pentru European Green Deal, Frans Timmermans.
Comisarul european Adina Vălean a prezentat, într-o conferință de presă, un regulament nou pentru Reţeaua Trans-Europeană de Transport (TEN-T), care vizează și România. Comisia susține că un obiectiv al revizuirii TEN-T este de a lega mai bine partea de est a UE de rețeaua europeană de mare viteză. Noua rețea TEN-T din România include o linie de mare viteză care va lega România (care leagă Constanța, București, Brașov, Sibiu, Cluj-Napoca, Oradea) de centrul Europei la Viena (prin Budapesta).
Totodată, prin noul regulament, se creează un nou coridor european pe flancul estic care va lega Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee. Și România va face parte din acest coridor. Acesta va crea o nouă legătură între Polonia (Gdansk), Slovacia, Ungaria, România (inclusiv portul Constanța), Bulgaria și Grecia.
Secțiunile rutiere și feroviare de-a lungul graniței de vest a României vor trece de la rețeaua globală (care trebuie finalizată în 2050) la rețeaua primară extinsă (care trebuie finalizată în 2040), deoarece fac parte din coridorul nou creat Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Egee, precizează Comisia.
Mai precis, Comisia afirmă că linia feroviară de mare viteză dintre Budapesta și București va trebui finalizată până în 2040.
Comisia propune așadar realinierea conexiunii de mare viteză de la București la Budapesta prin București, Brașov, Sibiu, Cluj-Napoca, Oradea spre Budapesta și adăugarea acesteia la rețeaua primară extinsă. Comisia propune o serie de modificări în aliniamente între Pitești, Râmmicu Vâlcea, Craiova și Caracal, unde anumite porțiuni au fost scoase și înlocuite cu altele. De asemenea, este adăugată conexiunea feroviară la Botoşani pentru a asigura conectivitatea acestui nod urban.
De asemenea, Comisia ridică ștacheta în ceea ce privește standardele pentru rețea. Viteza minimă pentru calea ferată pe rețeaua primară va trebui să fie, până în 2040, de 160 km/h pentru transportul de pasageri și de 100 km/h pentru transportul de marfă.
Comisarul european a mai precizat că, pentru aceste noi ambiții europene, este nevoie de 270 de miliarde de euro în plus de acum până în 2050, la nivelul Uniunii.
Deși numărul persoanelor care călătoresc cu trenul a crescut în ultimii ani, doar 7% din kilometrii feroviari parcurși între 2001 și 2018 au implicat călătorii transfrontaliere. Pentru a încuraja mai mulți oameni să ia în considerare trenul pentru călătorii în străinătate, Planul de acțiune stabilește acțiuni concrete pentru a elimina barierele din calea călătoriilor transfrontaliere și pe distanțe lungi și pentru a face călătoriile cu trenul mai atractive pentru pasageri.
Până în 2030, Comisia va sprijini lansarea a cel puțin 15 proiecte pilot transfrontaliere pentru a testa abordarea planului de acțiune, înainte de intrarea în vigoare a noilor cerințe TEN-T, scrie economedia.ro
