Președintele Consiliului Județean Dolj, Cosmin Vasile, a semnat recent contractul pentru cel mai amplu proiect de ecologizare și refacere a habitatelor a zeci de specii de păsări și animale de pe cursul râului Jiu, demers care va fi implementat prin intermediul unui proiect finanțat din fonduri europene.
„Am semnat deja contractul de finanțare în valoare de 4,26 milioane de lei, bani care vor contribui la atenuarea efectelor devastatoare ale fenomenului de aruncare necontrolată a deșeurilor în natură. Proiectul «Monitorizarea și menținerea stării de conservare favorabile a speciilor de floră și faună inventariate în Coridorul Jiului» a fost depus în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020”, a scris pe o rețea de socializare Cosmin Vasile.
Implementarea acestuia va dura 27 de luni și se va concretiza în măsuri de menținere a stării de conservare a 74 de specii din faună și a 22 de habitate de interes comunitar. În acest sens, terenurile contaminate cu deșeuri vor fi curățate și replantate și se va asigura zona de cuibărire și adăpost pentru speciile de păsări și animale.
În plus, se vor desfășura campanii de informare a comunităților locale, cu scopul de a crește gradul de conștientizare și de respect față de habitatele protejate. Aceste acțiuni se vor desfășura pe teritoriile localităților Craiova, Bistreț, Braloștița, Breasta, Bucovăț, Cârna, Ghindeni, Gighera, Gângiova, Ostroveni, Teasc și Valea Stanciului, de-a lungul Coridorului Jiului.
Monitorizarea și menținerea stării de conservare favorabile a speciilor de floră și faună inventariate în Coridorul Jiului
Valoare contract: 4.266.690,9 lei (85% FEDR și 15% BS)
SOLICITANT: CONSILIUL JUDEȚEAN DOLJ în calitatea sa de administrator al ariilor naturale protejate: Coridorul Jiului – ROSCI0045, Confluența Jiu Dunăre – ROSPA0023, Bistreț – ROSPA0010, Lacul Fosilifer Drănic – 2.391 și Pădurea Zăval – IV.33. prin CENTRUL JUDEȚEAN PENTRU PROTECȚIA NATURII, TURISM ȘI DEZVOLTARE RURALĂ DURABILĂ DOLJ (CJPNTDRD) – instituție publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Consiliului Județean Dolj înființată prin Hotărârea CJ DJ nr. 216 din 24.08.2016
Parteneri:
– Societatea Ornitologică Română
– WWF România
Perioada de implementare: octombrie 2021 – decembrie 2023
Obiectivul general al proiectului este de a implementa până în 2023 măsuri incluse în planul integrat de management al siturilor Natura 2000 ROSCI0045 CORIDORUL JIULUI, ROSPA0023 CONFLUENȚA JIU-DUNĂRE ȘI ROSPA0010 BISTREȚ și REZERVAȚIILE NATURALE LOCUL FOSILIFER DRĂNIC-2.391 ȘI PĂDUREA ZĂVAL-IV.33, pentru îmbunătățirea / menținerea stării de conservare a 74 specii și 22 habitate de interes comunitar precum și întărirea capacității administratorului în vederea gestionării eficiente a siturilor. Proiectul vizează implementarea a 28 (33%) dintre măsurile prezentate în planul de management aprobate (măsurile neincluse în propunerea de proiect sunt în marea lor majoritate recurente sau au fost deja realizate cu surse proprii ale administratorului).
Proiectul vizează: situl Natura 2000 ROSCI0045 CORIDORUL JIULUI, ROSPA0023 CONFLUENȚA JIU-DUNĂRE ȘI ROSPA0010 BISTREȚ și REZERVAȚIILE NATURALE LACUL FOSILIFER DRĂNIC-2.391 ȘI PĂDUREA ZĂVAL-IV.33 rezultând un teritoriu total cu suprafața de 71.452 ha.
Situl ROSCI0045 Coridorul Jiului se desfășoară în principal pe teritoriul administrativ al județului Dolj – 73,76% din suprafața sitului, precum și în județul Gorj – 25,07% din suprafața sitului; suprafețe foarte mici se regăsesc în județele Olt – 0,67% din suprafața sitului și Mehedinți – 0,29% din suprafața sitului. Situl nu este compact, fiind alcătuit din mai multe corpuri cu suprafețe variabile, acestea desfășurându-se în principal de-a lungul cursului mijlociu și inferior al râului Jiu.
Siturile ROSPA0023 Confluența Jiu-Dunăre și ROSPA0010 Bistreț se suprapun aproape în totalitate sitului ROSCI0045 Coridorul Jiului, în partea sudică a acestuia,desfășurându-se integral în județul Dolj.
Obiectiv 1. Conectivitatea și coerența ecologică a habitatelor refăcută prin reconstrucție ecologică a terenurilor și asigurarea zonelor de cuibărire/adăpost pentru speciile de interes comunitar.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv se vor implementa următoarele activități:
A. Implementarea lucrărilor tehnice de refacere și îmbunătățire a suprafețelor destinate habitatelor de interes comunitar precum și a suprafețelor destinate hranei și adăpostului speciilor de interes comunitar
Activitatea își propune să îmbunătățească calitatea habitatelor comunitare 91F0 (Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri – Ulmenion minoris.), 6440 (Pajiști aluviale ale văilor râurilor cu Cnidion dubii), 6120 (Pajişti xerice şi calcifile pe nisipuri), 92A0 (Păduri galerii/zăvoaie cu Salix alba și Populus alba), 6260 (Stepe panonice pe nisipuri); să îmbunătățească calitativ pajiștile ocupate de populațiile de Spermophilus citelus prin creșterea potențialului de hrană, să îmbunătățească calitativ habitatul speciilor Lutra lutra prin creșterea potențialului de adăpost, să îmbunătățească habitatul speciilor Gobio kessleri, Cobitis taenia, Gobio albipinatus, Zingel zingel, Sabanejewia aurata, Rhodeus sericeus amarus, Alcedo atthis, Buteo rufinus, Ciconia ciconia, Coracias garrulus, Crex crex, Dendrocopos Syriacus, Egretta alba, Lanius collurio, Sterna albifrons, Sterna hirundo, Tringa glareola, Caprimulgus europaeus, Chlidonias hybridus, Chlidonias niger, Egretta garzetta, Himantopus himantopus, Ixobrychus minutus, Phalacrocorax pygmeus, Recuvirostra avosetta prin creșterea potențialului calitativ de adapost și de hrană.
Activitatea se desfășoară pe o suprafață de 37,25 ha, pe teritoriul următoarele unități administrative: Braloștița, Breasta, Brădești, Bucovăț, Ghindeni, Valea Stanciului, Gighera, Ostroveni și Cârna astfel:
A.Pregătirea terenului pentru reconstrucția habitatelor:
– Îndepărtarea deșeurilor /resturilor menajere și transportul acestora către depozite autorizate sau locuri special amenajate – este estimată o cantitate de 2.100 tone deșeuri pe o suprafață de 37,25 ha;
– decopertarea stratului de sol poluat
– Îndepărtarea selectivă a vegetației lemnoase având ca obiectiv menținerea categoriei de folosință a terenurilor; Se vor păstra însă arborii /trupurile de arbori importanți pentru biodiversitate;
– Îndepărtarea (manual/mecanică) vegetației ierboase compusă din specii nefolositoare, ruderale sau invazive sau cu valoare nutritivă scăzută, care au ocupat terenul, inadecvat rolului atribuit.
– copertarea cu sol fertil
– Mobilizarea /scarificarea manuală a solului și după caz mecanizată atunci când mobilizarea manuală nu se poate realiza
– însămânțarea/plantarea cu specii native
– Colectarea/treierarea de semințe din pajiștile naturale din zonă (Agrostis stolonifera; Alopecurus pratensis; Poa pratensis; Poa trivialis; Daucus carota; Medicago lupulina; Trifolium repens Potentilla reptans; Lotus corniculatus; Ranunculus repens; Lysimachia nummularia; Rorippa sylvestris; Eleocharis palustris; Sanguisorba officinalis; Carex arenaria; Carex praecox; Allium schoenoprasum; Festuca beckeri, etc.), achiziționate de la localnici, pentru refacerea păturii erbacee; în cazul în care acestea nu sunt disponibile în sit se vor achiziționa de la agenții economici;
• – Însămânțarea suprafețelor selectate cu semințe rezultate din colectarea/treierarea anterior făcută, completarea cantității se va face cu speciile și cantitățile specifice achiziționate de la agenții economici
– plantarea suprafețelor selectate cu puieți specifici habitatelor reconstruite și specifici nevoilor ecologice ale speciilor targetate
– Întreținerea subarboretului și arboretului utilizabil în vederea amenajării habitatului de adăpost pentru Lutra lutra
– montarea a 50 semne de avertizare pentru delimitarea accesului în zona habitatelor reconstruite în scopul dezvoltării speciilor native
B. Amenajarea hibernaculelor pentru amfibieni și evaluarea succesului de depunere a pontelor
În regiunile temperate, speciile de herpetofaună intră într-o stare de toropeală la venirea iernii, când temperatura corpului și rata metabolică scade. Indivizii, care de obicei sunt solitari, pot agrega în această perioada în diferite hibernacule. În cadrul acestor grupări, pierderea temperaturii este diminuată prin scăderea raportului suprafață/volum. Spre deosebire de hibernare, temperatura speciilor de herpetofaună nu este constantă, ceea ce poate determina moartea animalelor, dacă temperatura mediului scade sub un anumit nivel și dacă adăpostul este expus. Biologii/ecologii vor indica locurile potrivite pentru amplasarea hibernaculelor, precum și tipul și dimensiunea pietrelor/bolovanilor.
Implementarea acestei activități are ca scop cel puțin menținerea stării favorabile de conservare pentru speciile de amfibieni de interes comunitar din sit, precum și creșterea numărului de indivizi și a arealului de distribuție al celor două specii cu un procent de minim 5% față de suprafața precizată în Planul Integrat de Management al sitului de importanță comunitară.
C. Delimitarea zonelor de protecție a habitatelor și speciilor utilizând balize sau semne de avertizare și evaluarea succesului de reducere a impactului antropic asupra arealelor de cuibărit ale speciilor.
Instalarea balizelor și semnelor de avertizare are ca scop reducerea deranjului provocat speciilor de păsări în timpul sezonului de reproducere și asigurarea zonelor de liniște în habitatele specifice pentru hrănire și adăpost. Balizele și semnele de avertizare destinate protecției speciilor vor fi amplasate în luna februarie și vor fi păstrate pe toată durata sezonului de cuibărit al speciilor de păsări, fiind ridicate la începutul lunii iulie.
Balizele vor fi montate de biologi/ecologi împreună cu reprezentanții administratorului lacului Bistreț cu ajutorul unei ambarcațiuni ce va fi achiziționată în cadrul proiectului.
Semnele de avertizare pentru protecția arealului de cuibărit pentru specia de pasărea ogorului (B. oedicnemus) vor fi dispuse la o distanță de aproximativ 100 m distanță una față de cealaltă, însumând astfel un număr de aproximativ 80 de bucăți.
Anterior și ulterior amplasării balizelor și semnelor de avertizare, pe parcursul perioadei de cuibărit, biologii/ecologii vor desfășura deplasări în zonele demarcate în vederea evaluării impactului antropic asupra speciilor vizate și evaluării abundenței speciilor vizate, cu respectarea metodologiilor standard de monitorizare, în vederea obținerii unui rezultat asupra stării de conservare a speciilor.
D. Asigurarea locurilor de cuibărit și odihnă pentru speciile de păsări ihtiofage prin amenajarea și amplasarea unor platforme plutitoare și verificarea succesului de ocupare a acestora.
Prin această activitate se va asigura succesul reproductiv al speciei Chira de baltă, Sterna hirundo, inclusiv creșterea ratei de supraviețuire a puilor, una din speciile pentru care a fost desemnat situl. Vor fi amplasate patru platforme flotante de maxim 25 mp fiecare, cu o grosime de 5-10 cm, acolo unde adâncimea apei este de cel puțin 50-100 cm. Astfel, nu va fi permis accesul câinilor sau al șacalilor și se vor asigura locuri sigure de cuibărit pentru specia țintă din cadrul formularului standard. În plus, platformele vor fi utilizate în diferite perioade ale anului și de alte specii, pentru odihnă / înnoptare sau uscarea penelor: Phalacrocorax pygmeus, Ardea alba, Aythya nyroca, iar în sezonul reproducerii de: Chlidonias niger, C. hybridus.
Măsura prevede îmbunătățirea condițiilor de cuibărit și altor aspecte fiziologice ale speciilor de păsări de interes comunitar, prin crearea unor noi habitate de cuibărit.
Obiectiv 2. Cerințele ecologice ale habitatelor și speciilor sunt cunoscute și respectate de comunitățile locale până în 2023
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv vor fi realizate următoarele activități:
A. Educația ecologică a tinerilor/membrilor comunităților locale în concordanță cu obiectivele de conservare ale sitului
Educația și conștientizarea comunităților locale cu privire la importanța protejării speciilor și habitatelor din cadrul siturilor este un element vital în scopul de a păstra cât mai intact patrimoniul natural al acestei zone.
În activitățile de educație vor fi incluse școli din raza siturilor din proiect, în grupe de câte 15 elevi. În fiecare școală se vor organiza 3 prezentări anuale. Prezentările vor fi sub forma unor excursii de o zi pe teritoriul ariilor naturale protejate sau jocuri tematice în curtea școlii.
Membrii comunităților locale vor contribui la implementarea activității de refacere ecologică a habitatelor, prin colectarea semințelor din pajiștile naturale din zonă. Pentru a pregăti localnicii să participe la această activitate se vor organiza 10 întâlniri în care să le fie prezentată importanța păstrării faunei și florei autohtone în detrimentul celor alohtone. De asemenea, membrii comunităților locale vor fi implicați și în etapa de pregătire a terenului pentru reconstrucția habitatelor.
În cadrul sesiunilor de informare vor fi aduse în prim plan tehnicile responsabile și tradiționale de utilizare a acestora precum și cât de mult depind speciile sălbatice de aceste tehnici. Mai mult decât atât, se vor aborda aspecte legate de beneficiile economice și sociale pe care le generează implementarea rețelei Natura 2000.
Obiectiv 3. Creșterea capacității administrative a administratorului ariilor naturale protejate până în 2023
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv o activitate foarte importantă o reprezintă îmbunătățirea capacității administratorului în gestionarea ariilor naturale protejate
După o evaluare a expertizei și experienței existente în cadrul echipei de administrare s-a concluzionat necesitatea îmbunătățirii capacității. Această nevoie vine odată cu schimbările realizate în cadrul personalului care are atribuții în gestionarea ariilor naturale protejate dar și nevoia de perfecționare a membrilor echipei cu experiență. Domeniile identificate cu nevoi de îmbunătățire sunt: gestionarea resurselor naturale (păduri, zone umede, etc); managementul ariilor naturale protejate – aplicarea protocoalelor de monitorizare; comunicare și educație în ariile naturale protejate; procedura de constatare și aplicare a sancțiunilor contravenționale în ariile naturale protejate și instruirea echipei în utilizarea instrumentelor geo-spațiale și gestionarea datelor în format GIS. Astfel a fost prevăzut a se realiza cursuri pentru 10 angajați ai administratorului ariilor naturale protejate. Instruirea persoanelor în cadrul proiectului va conduce la o creștere a capacității Solicitantului de a administra, într-un mod eficient, profesionist, ariile naturale protejate pe care le are în administrare și care fac obiectul acestui proiect.
