Mai multe ONG-uri și asociații organizează marți, 10 august, un protest față de tergiversarea dosarului care anchetează capii Jandarmeriei, acuzați de reprimarea violentă a mitingului Diasporei de acum exact trei ani.
Evenimentul, organizat sub sloganul ”Vrem vinovații pentru 10 August 2018”, este organizat de 11 organizații și asociații: Corupția ucide, Declic, Aradul Civic, Geeks for Democracy, Rezistența Civică Galați, Voluntari în Europa, Ștafeta Steagului Uniunii Europene, Evoluție în Instituție, Inițiativa România, Insistăm, Rezistența.
În manifestul evenimentului, organizatorii trec în revistă câteva nume ale celor care, într-un fel sau altul, au avut legătură cu episodul 10 August 2018:
”Sebastian Cucoș, Cătălin Sindile, Laurențiu Cazan, șefii Jandarmeriei care au executat represaliile, cât și colonelul Paraschiv – “dirijorul”- nu au fost pedepsiți pentru violențele pe care le-au săvârșit în stradă. Lui Carmen Dan, ministrul de Interne de pe atunci, nu i-a fost atribuită nicio pedeapsă pentru folosirea Jandarmeriei ca armă în razboiul pe care îl purta puterea cu protestatarii. Legatura cu Liviu Dragnea nici măcar nu a fost stabilită de către anchetatori. Procurorul Doru Stoica, cel care a clasat dosarul, a restituit telefoanele părților implicate fără să facă o percheziție informatică. Efectul acțiunii sale poate duce la neclaritatea probelor rămase și la soluționarea cazului superficial, fără ca vinovații să fie pedepsiți în conformitate cu actele lor. Giorgiana Hosu, fosta șefă DIICOT, cea care a instrumentat cu rea voință dosarul #10august, astfel încât acesta a fost clasat, s-a pensionat recent, la vârsta de 49 de ani”, transmit organizatorii.
Pe 10 august 2018, zeci de mii de oameni, unii dintre ei veniți din toate colțurile Europei, au strigat în Piața Victoriei împotriva Guvernului PSD condus de Viorica Dăncilă. Românii au ieșit în stradă în încercarea de a opri asaltul asupra justiției. La finalul zilei, jandarmii au intervenit în forță pentru împrăștierea manifestanților, cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă. Imagini cu oameni cu mâinile ridicate sau stând în genunchi în timp ce erau loviți de către jandarmi au fost preluate de publicații și televiziuni din toată lumea. Peste 700 de persoane au depus plângeri penale după ce au fost agresate sau au inhalat gaze lacrimogene în urma intervenției jandarmilor.
După 3 ani de la acele evenimente, Dosarul 10 August este unul dintre eșecurile majore ale justiției din România, alături de dosarele Revoluției și Mineriadei, scrie hotnews.ro
Dosarul 10 august a fost deschis în 11 august 2018 de Parchetul Tribunalului Militar București, în urma plângerilor depuse de sute de oameni care au avut de suferit în urma intervenției brutale a Jandarmeriei.
În 28 iunie 2019, Parchetul General a anunțat că procurorii Secției parchetelor militare au declinarea competenței de soluționare a dosarului 10 august către DIICOT, pentru continuarea cercetărilor cu privire la organizarea, conducerea și modul de intervenție a forțelor de ordine din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române împotriva manifestanților, respectiv cu privire la „scopul faptelor unor grupuri de persoane care în ziua de 10 august 2018 au exercitat acțiuni de violență împotriva forțelor de ordine și măsura în care aceste acțiuni, prin amploarea și modul de desfășurare, au fost de natură să pună în pericol securitatea națională”.
La DIICOT, exista deja un dosar deschis ca urmare a unei sesizări depuse în septembrie 2018 de Jandarmerie, care a reclamat infracțiuni împotriva ordinii constituţionale, acuzând o presupusă lovitură de stat din partea manifestanților.
De asemenea, Secţia parchetelor militare a avut în lucru un dosar penal vizându-i pe şefii din Jandarmerie care au coordonat acţiunea jandarmilor. Este vorba despre colonelul Ionuţ Cătălin Sindile, şeful Jandarmeriei Române, colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti şi secretarul de stat Dan Chirică.
În 15 iulie 2020, procurorii DIICOT au clasat parțial dosarul 10 august. Astfel, au scăpat de urmărirea penală colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române și comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat în MAI pentru relaţia cu prefecţii.
Procurorul Doru Stoica a invocat în ordonanţa de clasare „credinţa sinceră” a autorităţilor în aplicarea legii şi o complicitate morală a protestatarilor paşnici din Piaţa Victoriei, care nu s-au delimitat de cei care au exercitat violenţe asupra forţelor de ordine, ci chiar s-au amuzat. Procurorul Doru Stoica a mai susținut în ordonanța de clasare că nu toate „victimele colaterale” ale violenţelor din Piaţa Victoriei au fost şi „victime inocente”.
În 4 august 2020, potrivit hotnews.ro, fostul procuror-şef al DIICOT Giorgiana Hosu a infirmat parţial soluţia de clasare a dosarului 10 august şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi ai Jandarmeriei: colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, maiorul Laurenţiu Cazan, colonelul Cătălin Sindile şi comisarul-şef de poliţie Mihai Dan Chirică.
Giorgiana Hosu argumenta că procurorul care a clasat acuzaţiile la adresa şefilor Jandarmeriei nu a readministrat probele strânse de Parchetul Militar şi nu a reaudiat suspecţii, victimele şi martorii. Ea mai spunea că şefii Jandarmeriei nu au vrut să dea declaraţii atunci când au fost chemaţi la Parchetul Militar și că ar fi trebuit citaţi și audiați la DIICOT, după preluarea dosarului de către această structură.
În 16 aprilie 2021, Curtea de Apel București a decis definitiv redeschiderea dosarului „10 august” vizându-i pe șefii Jandarmeriei care au coordonat intervenția din Piața Victoriei. Decizia a fost dată în urma unei contestații depuse de o persoană rănită în intervenția din 10 august 2018. Mai exact, plângerea fusese depusă de Ion Crăciunescu, unul dintre manifestanții răniți în urma intervenției Jandarmeriei. El a atacat decizia DIICOT de clasare a dosarului 10 august vizând conducerea Jandarmeriei.
Prin hotărârea din aprilie 2021 a Curții de Apel București, dosarul a fost retrimis Parchetului General – Secția Parchetelor Militare, unde se află și la acest moment.
La Secția parchetelor militare se mai află o parte din dosar privind cazuri punctuale în care unii jandarmi au intervenit cu violență împotriva protestatarilor. Mai exact, procurorii spun că aceștia „ar fi abuzat de prerogativele funcției publice cu care au fost investiți, exercitând violențe nejustificate împotriva unor protestatari”.
