sâmbătă, noiembrie 23, 2024

Ultima ora

Sport

Raită prin viață. Despre noi – Bolile adeneice ale românilor (2)

.. măi prietene, poete, Ioane, îi zic ieri prietenului meu, supărat că ţin cu „puterea” (aşa i se pare lui), tu ai văzut câte editoriale am scris eu despre proşti şi prostie, hoţi şi hoţie, analfabeţi funcționali, mafioţi sadea? Toţi, deci şi ăştia, nu sunt în stare nici să aplice o politică de cadre măcar, ca pe vremea lui tovarăşu` ceauşescu, politică în care secretul era unu simplu: ăştia, politicienii, ştiau că ei sunt proşti şi nu se pricep la toate (erau aleşi din clasa muncitoare, proletariat…), dar au înţeles iute că dacă promovează oameni deştepţi în administraţie sunt salvaţi. Ca atare întâi găseau „capabili” şi, când îi numeau pe niște posturi, îi făceau şi membri de partid. Acum e invers, n-ai „foncţie” dacă nu eşti „membru”, sau eşti membru şi ceri funcție… dar ăştia nu înțeleg asta, deşi eu le-am spus-o la mulţi fruntaşi de la toate partidele, inclusiv lui Iliescu, Băsescu, Marijean, Berceanu… n-au înţeles nimic, adică au înţeles, dar n-au avut tupeul politic s-o facă. De fapt ştiu dar nu vor, trebuie să mulțumească oamenii de lângă ei, sau amantele, așa că le dau funcții, care sunt sinecuri, toţi au funcții importante, însă nu se pricep la ce fac, aşa că dezastrul este asigurat.
„Fufele şi fufoii sunt puşi în posturi mari (vezi Ministerul Sănătăţii – Voiculescu, urmaşa lui… nu-mi amintesc acum cum o cheamă), deși habar nu au, dar ce pretenții avem? Iei un împletitor de baloane și îl pui șef la cultură în Parlament. Bulai îl cheamă, Bulă este. Chiar nu aveau un om de cultură în tot PNL, sau în Instituţiile de cultură ale ţării, că scuze, cultura nu are miros politic, cultura e cultură? Iar alianța cu USR este ca o alianță cu Diavolul, cum să crezi că va ieși bine? Vom avea mult de tras, noi poporul, de pe urma lor, că nu vor mai ieși la următoarele alegeri, ei și, și-au umplut sacii și vor sta pe bară să consume ce au acumulat însă viața noastră va fi nasoală și noi nu avem saci cu rezerve ca ei”, îmi zice Ion, prietenul, poetul.Părerea mea, vorba lui R. V., fost premier al României, P. N. L., în lipsa unor „capacităţi” politice, dar şi a lipsei de „cadre” politico-administrative, a făcut o greşeală enormă acceptând cadoul lui Iohannis în prag de pandemie mondială. Partea proastă, pentru ei, dar şi pentru noi, încă locuitorii acestui spaţiu, că nu putem pleca toţi dincolo, e că persistă în nepricepere practică şi neînțelegerea teoretică a problemelor ţării, pe principii veşnice de „enterese” de partid şi de găşti, că asta sunt partidele de azi, niște găşti… principii care nu duc la nimic bun. În imensa lor nepricepere (ca să guvernezi/administrezi tre… să (vorba domnului sindicalist Petroff), te pricepi, cât de cât. Iar când „s-au alianţat” şi cu USR Plus (la fel de nepricepuţi), și cu UDMR (veşnici oportunişti (cărora le pasă de etnie, nu de Românie), şi-au pus singuri bomboana pe coliva guvernării. Singura lor şansă e să se trezească până nu își fac harakiri (aşa s-o scrie?) şi cu „campania” asta, tâmpită de-a binelea, de alegeri interne, declanşate infantil cu aproape un an înainte.

Dar atât îi duce „bibilica” (adică mintea) lor de afoni politici şi, mai ales, administratori ai unei Ţări nenorocite de înaintaşii lor arhaici, ca să nu zic preistorici – psd, ccr,… şi  şoşoacă, scuze, care i-a făcut, cel puţin la capitolul imagine, KO. Soarta lor, soarta pnţcd, adică neantul istoriei. Vorba lui N. Iorga: „Din nenorocire, tot ce se petrece în ţară astăzi, în momente aşa de grele, e datorat spiritului de partid. Mai rău, spiritului de facţiune, care a omorât atâtea ţări, mai solide decât a noastră. În viaţa statului se oglindeşte viaţa privată a celor care-l conduc. Libertatea nu e anarhie!”. Eu, cum îi spuneam şi prietenului Ion, am tot scris: la noi nu guvernele sunt problema, ci administraţia ţării, încremenită în vechi şi penibile Legi, OUG-uri şi HG-uri în timp, astfel că, scuze, cine s-atinge de „administrație” se frige, e terminat, căci administraţia românească se compune din „foşti” pcr-işti, securişti, „revoluționari”, sindicalişti, foști şi actuali, „partinici” răsplătiţi cu „foncții” în administraţie, administraţie care e mai presus de guverne şi partide… ca-n ODA PROŞTILOR a lui Pribeagu (pentru care Gh. Gheorghiu Dej, care avea „spirit”, i-a dat voie să plece din ţară).
Motto: „Cu prostul care n-are şcoală/ Te lupţi puţin şi-ai câştigat/ Dar duci o luptă colosală/ Cu prostul care are şcoală!”
De-ar fi să-i luăm pe toţi la rând,/ Şi actualii, dar şi foştii,/ Cei mai deştepţi de pe Pământ/ Au fost întotdeauna… PROŞTII.
Nu te ruga la ursitoare/ Să-ţi facă-n viaţa ta vreun rost,/ Mai bine urlă-n gura mare: „Iubite Doamne, fă-mă… PROST!”
De ce să tragi ca la galeră,/ Să-nveţi atâtea fără rost,/ De vrei să faci o carieră,
Ajunge numai să fii… PROST.
În lumea asta cu de toate,/ Unde se-nvaţă contra cost,/ Păcat că nici o facultate/ Nu dă şi diploma de… PROST.
Avem impozite cu carul,/ Dar înotăm în sărăcie/ Și ce buget ar avea statul
Dintr-un impozit pe… PROSTIE…
Ei sunt ca iarba, cu duiumul,/ Să nu-i jigneşti, să nu-i împroşti !/ O, Doamne, de ne-ar creşte grâul/ Cum cresc recoltele de… PROŞTI.
Și-n lumea asta răsturnată,/ Unde cei strâmbi sunt cei mai drepţi,/ Savanţii noştri mor de foame/ Și numai PROŞTII sunt deştepţi.

Politica