Este ziua în care Hristos a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru mântuirea neamului omenesc. Pentru creştini este zi de doliu, o zi pe care credincioşii o petrec în rugăciune. Vinerea Mare se numește şi Vinerea Seacă, pentru că este zi de post negru, nu se mănâncă şi nu se bea decât apă toata ziua.
Este una dintre cele trei zile de sărbătoare religioasă creştină numite Triduum Sacrum, alături de Joia Mare şi Sâmbăta Mare.
În Vinerea Mare, în mijlocul bisericii, se scoate Sfântul Epitaf, pânza care are pe ea chipul Mântuitorului, pe sub care, în mod normal al trebui să treacă credincioşii, până în după-amiaza zilei de sâmbătă.
Slujbele din această zi cuprind: Denia de Joi seara, în timpul căreia se citesc cele douăsprezece Evanghelii care vorbesc despre Pătimirile Domnului; Ceasurile împărăteşti au loc vineri dimineaţa, apoi Vecernia, în timpul căreia se face şi „Punerea în mormânt“ sau scoaterea Epitafului în mijlocul bisericii, spre închinare şi Pavecerniţa. Anul acesta, în contextul pandemiei de coronavirus, slujbele se oficiază fără enoriași.
Tradiţii în Vinerea Mare
În mod normal, în mai multe locuri din ţară, în această zi, ar fi fost refăcut drumul crucii. Cel mai lung traseu este la Lupeni, în judeţul Hunedoara, acolo unde mii de pelerini au străbătut an de an câte zece kilometri din oraş până la schitul Straja, aflat la altitudinea de 1440 m.
În ziua în care Iisus Hristos a fost răstignit pe cruce, nu se ară, nu se seamană şi nu se sădesc pomi, pentru că nu vor rodi. Femeile nu au voie să coacă, sa coasă sau să spele rufe.
În Vinerea Mare nu este bine să mănânci urzici şi nu e bine să fie folosit oţetul, deoarece pe cruce Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele Mântuitorului au fost udate cu oţet.
Se pune că dacă plouă în Vinerea Mare va fi un an bun şi mănos, iar dacă te scufunzi în Vinerea Mare în apă rece de trei ori, vei fi sănătos tot anul.