Pandemia de SARS-CoV-2 a afectat viața oamenilor destul de mult, mulți dintre ei cedând fizic sau psihic din cauza eforturilor depuse sau a încercărilor prin care au trecut. Mulți dintre aceștia au ieșit în stradă, la protest, cerând „libertate”. Ce nu au înțeles oamenii este că nimeni nu-și dorește să îngrădească dreptul la libertate, ci doar ca virusul să fie înlăturat. Despre motivele și frământările care i-au împins pe cetățeni să scandeze am discutat cu Mihail Jianu, psiholog clinician.
Mihail Jianu a acordat un interviu cotidianului regional „Jurnalul Olteniei”, explicând, dintr-o perspectivă psihosocială, motivele care i-au făcut pe oameni să protesteze.
„Majoritatea oamenilor asociază restricțiile cu comunismul, dar dacă stăm să ne gândim la țările apropiate – Italia, Franța – unde se închid magazinele mult mai devreme, acolo este un mod de a arăta respect. La noi, ce este deranjant din punctul meu de vedere, este că se întâmplă totul de pe zi o pe alta, fără să consulte populația, nu că ar conta prea mult, dar măcar să o consulte. Lipsa de comunicare lipsește. Nu contează că ești expert, trebuie să întrebi populația, pentru că ea suferă sau ea se bucură”, a spus Mihail Jianu.
„Educația socială este esențială”
Protestele „anti-mască” au subliniat un aspect foarte important – gradul de educație, asupra căruia ne-am aplecat în cadrul interviului.
Educația este prioritară în societate, lipsa ei ducând la alegeri necugetate și activități desfășurate fără sens. Educația socială, la rându-i, este fundamentală, întrucât prin prisma ei oamenii își formează o serie de principii după care se ghidează de-a lungul vieții, acționând în consecință.
„Sunt mai multe motive pentru care oamenii protestează: lipsa de educație, manipularea unora, folosirea unor persoane de manevră, care doar aplică ce aud, oameni care se lasă manipulați. Toți strigă că vor libertate, dar nu știu că libertatea înseamnă asumare și ei nu au asta, tocmai că se simt manipulați. Folosesc niște lozinci bine construite, dar nu de ei. Vor libertate ca să ce? Au o ușoară dezordine la nivel mental. Educația socială este esențială.
Punctul comun al protestatarilor este frica – dacă se întâmplă ceva mai rău? Dacă erau instalate la început, acum un an, oamenii se adaptau. Dar acum, orice regulă impusă și neexplicată duce la frică, pentru că nimeni nu înțelege de ce. Protestele sunt rampe de lansare a unor nimeni, pentru că nu ies oameni wow, ies oameni care nu vor să spună nimic; și o fac acum, la proteste sau în război.
Persoanele lipsite de educație ies primele și duc la un protest agresiv verbal sau fizic”, a subliniat psihologul.
Oamenii care contestă măsurile luate de autorități pentru prevenirea răspândirii coronavirus reclamă și lipsa de comunicare și întreg haosul creat în jurul restricțiilor. Pentru că s-au confruntat cu ceva nou, mulți nu au reușit să se adapteze, lăsându-se purtați de un comportament deficitar.
Protestul a devenit astfel un act de brutalitate și vandalism, dispărând orice urmă de civilizație.
„Contradicțiile de informații îi debusolează pe oameni, manipularea, locul de unde își cultivă informația sau experiențele îi fac pe oameni să scandeze. Oamenii asociază virusul cu interdicțiile, cu lipsa de libertate, pentru că nu vor să fie controlați. Oameni sunt dominați și caută acea libertate coordonată de ceva, de un cip, poate. Le e frică de ceva nou, pentru că nu au mai întâlnit pandemia și nici interdicții globale – de asta apar fricile globale, nu se întâmplă doar în România.
Nu îi pregătește nimeni pe oameni. Majoritatea celor care protestează acum se ascund în fața unor scuze generale. Sunt agresivi, violenți și fac parte din persoane care au uitat ce înseamnă școala, acestea nu sunt persoane wow și ce li se spune, asta fac.
Nu am văzut copii mici la protest, familii cu copii, medici, asistenți. Am văzut găști de huligani sau oameni simpli care se lasă manipulați”, a completat Mihai Jianu.
„Un popor, când nu mai are încredere, devine dominat, ia decizii slabe”
Cu siguranță că nici autoritățile nu își doresc răspândirea virusului, motiv pentru care gândesc și decid noi și noi reguli. Însă, după cum susține și psihologul Mihail Jianu, măsurile luate sunt nefundamentate și pentru că populația nu a fost consultată, automat au apărut divergențe.
„Câți experți de media, comunicare sau negociere am văzut? Pe lângă câțiva experți, doi, trei de la masă. Vreau să văd un psiholog la masă, să vină să transpună totul în limbaj, nu am văzut un sociolog în grupul de experți, nu am văzut pe nimeni la high level. Când o să avem și un psiholog undeva, atunci da, mă înclin, până atunci avem doar niște nevoi ce trebuie satisfăcute și pentru asta intervine manipularea. Este o manipulare banală, dar la modă.
Nu au fost date explicații pentru măsuri, nu au fost create statistici – dacă mai stau cu două ore peste, se va întâmpla asta… Ceea ce presupun eu că se află în spatele deciziilor lor este ceea ce nu au de mult, adică paturi. Guvernul nu este capabil să creeze paturi, ca în loc de 300 să avem 3.000. Asta este singura problemă pe care o văd pregnantă, nu virusul. Astfel, decât să facă paturi, mai bine pun restricții, pentru că și paturile acelea implică personal, iar personalul pleacă. Restricțiile sunt neexplicate, netraduse omului.
S-a inspirat panică și cu vaccinul și astfel oamenii nu mai cred în el. Tot la manipulare ne întoarcem, pentru că un popor când nu mai are încredere, devine dominat, ia decizii slabe. Iar pe ei asta îi interesează. Vaccinul poate să plece, dar daunele psihice rămân pe termen lung. Aceste frici se instalează în toate activitățile cotidiene. Începi să ai o viață dezechilibrată, să iei decizii eronate și ușor-ușor se instalează prietena depresia”, a transmis Mihail.
Percepția pacienților infectați asupra protestelor
Pe cealaltă parte a baricadei se află pacienții, care au fost sau sunt infectați cu Covid-19 și care nu înțeleg atitudinea abuzivă a manifestanților în fața normelor sanitare, menite să limiteze răspândirea pandemiei.
„Din ce am văzut, oamenii sunt dezamăgiți și îi blamează pe protestatari că sunt inconștienți, pentru că dacă se întâmplă ceva, toți au pretenții și după dau vina pe stat, dar statul sunt ei.
Ca să îi protejăm pe cei infectați, trebuie să îi evităm, să nu luăm contact cu ei și să le agravăm starea. Și mai este un lucru important din punct de vedere psihologic – trebuie să evităm să luăm contact cu informația emoțională negativă, care nu are de-a face cu noi – de la știri false până la informații dăunătoare care ne dau o stare nu tocmai bună. Astfel, pe lângă frica de Covid, se afectează și psihicul. Preiei mult mai ușor o boală dacă ești sensibil la așa ceva. Te poți imuniza psihic printr-o informație de calitate, pentru că nu este de ajuns să ne spălăm pe mâini, trebuie să ne facem și igiena mentală, dar la noi nu se vorbește despre asta. Îți induci informațiile negative prin intermediul persoanelor de lângă tine, prin televizor, pe Facebook. Dar putem alege, avem metode să ignorăm asta – mergem în parc, citim o carte, facem diverse activități cu mintea.
Este ideal să avem o ordine mentală, dar din păcate, acum îi auzim pe foarte mulți că nu au timp. Expresia asta înseamnă dezordine mentală maximă”, a subliniat Mihail Jianu.
Mai mult, recuperarea persoanelor care au fost infectate, în special cea pe plan psihic, implică multă muncă și timp. Astfel, Mihail le-a sărit în ajutor pacienților care au avut nevoie să vorbească cu cineva, să se descarce, și a decis să ofere ședințe gratuite de consiliere.
„Pacienții care au fost infectați parcă au trecut printr-o daună totală psihică, parcă sunt resetați. Au ajuns să valorizeze și să aprecieze viața mult mai bine. Sunt concentrați pe ei cel mai mult, se iubesc pe ei și nu-i mai interesează de alții. Virusul a avut deci și părți bune, pentru că i-a făcut pe oameni să se intereseze mai mult de ei. Lucruri care înainte erau neimportante, acum s-au schimbat și își favorizează viața. A fost nevoie de acest virus pentru introspecția personală la nivel macro și am ajuns să ne iubim mai mult, să ne valorizăm mai mult și să vedem că toate nevoile noastre se găsesc în interiorul nostru, nu în exterior.
Oamenii încă mă sună pentru consultanță, am discutat cu cei pe care i-am avut pe listă. În fiecare lună vreau să ajut cu câte ceva”, a spus psihologul.
Nu în ultimul rând, Mihail le transmite oamenilor să învețe să se adapteze și să nu se lase manipulați de informațiile negative care circulă în jur, cele mai multe având în spate un marketing puternic.
„Virusul are un marketing bun, a vrut să se vândă. Mai sunt și alte boli periculoase, dar depinde ce interes mediatizezi, pentru că sunt interese și interese – de rating, de vânzare. Și o să urmeze și altele după pandemia aceasta. Vom trăi cu virusul; până se topește discuția, va mai dura”, a mărturisit psihologul clinician, Mihail Jianu.
