Europenii au îndurat anul trecut cea mai călduroasă vară din istoria înregistrărilor, după ce o serie de incendii de vegetaţie, inundaţii şi valurile intense de căldură s-au abătut asupra continentului, potrivit unui raport realizat de oameni de ştiinţă ai Uniunii Europene publicat vineri, informează Reuters.
Temperaturile din timpul verii au fost cu circa 1 grad Celsius peste media ultimelor trei decenii, iar în Italia s-au înregistrat temperaturi de 48,8 grade Celsius – un posibil record pentru întreaga Europă.
Un val de caniculă deosebit de puternică care s-a abătut peste regiunea mediteraneeană a provocat declanşarea unor incendii de vegetaţie severe care au pârjolite peste 800.000 de hectare în ţări precum Grecia, Turcia şi Italia. În acelaşi timp, precipitaţii record au provocat inundaţii devastatoare pe teritoriul Belgiei şi în vestul Germaniei, care au dus la moartea a peste 200 de persoane.
Raportul, publicat anual de Copernicus Climate Change Service (C3S) al UE, este redactat pe baza observaţiilor satelitare, a măsurătorilor de pe teren şi a modelărilor computerizate pentru a oferi o perspectivă asupra climei de pe continent.
”Ne confruntăm cu o mulţime de provocări”, a spus Mauro Facchini, directorul Copernicus Unit din cadrul UE.
El a precizat că temperaturile record din 2021 şi vremea extremă conturează nevoia urgentă ca statele să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră în scopul evitării unei încălziri suplimentare care ar declanşa alte evenimente meteo mai distructive.
Pe plan global, ultimii şapte ani au fost cei mai călduroşi din istorie. Cu toate acestea, anul trecut, temperaturile au fost puţin mai mici în comparaţie cu anii recenţi întrucât valorile au fost temperate de fenomenul La Nina, care duce la răcirea apelor mărilor în regiunea de nord a globului.
Deşi statele şi-au luat angajamentul prin Acordul de la Paris din 2015 să limiteze creşterea temperaturilor globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, cele mai multe au eşuat în a înregistra un progres suficient, iar anul trecut emisiile globale de CO2 au revenit în forţă după o scădere temporară indusă de pandemia de COVID-19.
Statele se confruntă deja cu consecinţele inacţiunii.
Anul trecut, oamenii de ştiinţă din domeniul climei au ajuns la concluzia că încălzirea globală a sporit şansele producerii inundaţiilor devastatoare din vestul Europei de vara trecută cu 20% – reflectând un principiu cunoscut de mult timp, potrivit căruia pentru fiecare grad cu care se încălzeşte atmosfera, poate reţine cu 7% mai multă umezeală, sporind şansele precipitaţiilor intense.
”Este una dinte cele mai vizibile şi pronunţate schimbări pe care le constatăm în contextul încălzirii globale”, a declarat pentru Reuters Wim Thiery, un specialist în domeniul climei din cadrul Vrije Universiteit Brussel.
Acesta a spus că guvernele au făcut unele progrese în a se adapta unor astfel de evenimente cum ar fi crearea unor zone naturale de inundaţii, dar că reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră este cea mai ieftină şi cea mai eficientă opţiune de a limita pericolele climatice.
Potrivit raportului, temperaturile de la suprafaţa mării înregistrate în regiuni din mările Baltică şi Mediteraneană au fost cele mai ridicate de la demararea înregistrărilor satelitare, la începutul anilor 1990. ”Regiuni din Mare Baltică erau cu 5 grade Celsius peste medie, ceea ce înseamnă foarte mult”, a spus Freja Vamborg, cercetător climatolog senior în cadrul C3S.
