Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat statul roman in urma plangerii formulate de doi detinuti, un roman si un moldovean, care au reclamat ca nu au primit in inchisoare hrana fara carne de porc desi isi declarasera credinta musulmana.
Reclamantul cetatean roman, Danut Neagu, a executat o pedeapsa cu inchisoarea intre anii 2009 si 2017 in mai multe penitenciare din Romania. La data incarcerarii a declarat ca este crestin-ortodox, dar s-a convertit la islam in timpul executarii pedepsei. El a reclamat refuzul autoritatilor romane de a-i oferi in detentie mancare fara carne de porc – conform preceptelor religiei musulmane -, in lipsa unei dovezi din partea sa care sa ateste ca a aderat la aceasta religie.
La randul sau, un cetatean moldovean, Ion Saran, domiciliat in Romania, la Brasov, detinut intre anii 2016 si 2018 in cinci inchisori din Romania (Botosani, Codlea, Deva, Iasi si Miercurea-Ciuc), a reclamat ca in perioada de detentie nu a primit hrana compatibila cu preceptele islamului in inchisorile de la Iasi si Miercurea-Ciuc, care i-au cerut o dovada scrisa care sa ateste ca adera la confesiunea musulmana, desi la incarcerare el a declarat ca este musulman, noteaza CEDO.
Cererea sa a fost respinsa si de instantele competente, care au constatat, printre altele, ca Ion Saran s-a declarat initial a fi crestin-ortodox si nu a furnizat ulterior vreun document prin care sa dovedeasca faptul ca este musulman, scrie apoi in descrierea cazului instanta europeana, conform ziare.com.
In verdictul sau, CEDO a stabilit ca autoritatile romane au incalcat in ambele cazuri Articolul 9 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului (privind libertatea de gandire, de constiinta si de religie) si a dispus plata catre cei doi reclamanti a unei despagubiri de 5.000 de euro pentru fiecare si 215 euro alte cheltuieli pentru reclamantul Danut Neagu.
CEDO considera in verdictul sau ca, prin refuzul de a-i oferi reclamantului Saran hrana in detentie compatibila cu credinta sa si, in dosarul reclamantului Neagu, ca urmare a dispozitiilor stabilite prin ordin al Ministerului Justitiei care cer, printre altele, o dovada scrisa a schimbarii religiei in perioada de detentie, autoritatile romane nu au asigurat un echilibru corect intre interesele penitenciarului, cele ale celorlalti detinuti si interesul celor doi reclamanti.
