Starea pupilelor poate spune multe despre starea de spirit și emoțiile unei persoane. Într-un studiu recent, oamenii de știință au descoperit legătura dintre dimensiunea pupilei unei persoane, activitatea neuronală și capacitatea de a-și aminti sau a uita.
Studiul a fost publicat în revista Nature și descrie problemele de memorie ca fiind consecința pierderilor de atenție și a multitaskingului digital. Autorii notează că actuala cultură digitală generează întrebări științifice despre motivul pentru care oamenii au o memorie fluctuantă, scrie descoperă.ro.
În general, pupilele își schimbă dimensiunea în funcție de cât de multă lumină intră în ochi. În timpul interacțiunilor sociale, schimbarea dimensiunii pupilei a fost asociată cu atracția, medicația, consumul de alcool și spunerea adevărului sau a unei minciuni. Anxietatea poate afecta, de asemenea, dimensiunile pupilelor, cum ar fi răspunsul involuntar de fugă sau luptă față de o situație sau un sentiment.
Într-un studiu din 2017, dilatarea pupilei a fost relaționată cu sistemul de excitare al creierului. Excitația relaționată în pupile a fost un indicator nu numai al atracției, ci și al procesării informațiilor, a luării deciziilor, precum și a atenției la ceva sau la cineva.
În noile cercetări efectuate de Universitatea Stanford și Universitatea din California San Francisco a fost măsurat gradul de atenție la 80 de tineri adulți cu ajutorul electroencefalografiei (EEG) și a pupilometriei. De asemenea, nivelurile de atenție au fost cuantificate pe baza performanței sarcinilor și a chestionarelor pe care tinerii le-au completat.
EEG a măsurat undele cerebrale alfa. Potrivit lui Kevin Madore, de la Stanford Memory Lab, creșterea undelor alfa este relaționată cu „pierderile de atenție, mintea rătăcită, distragerea și așa mai departe”. În același timp, contracția pupilelor care se modifică la sarcini noi a fost legată de reflexele mai lente și o serie de eșecuri în performanță.
Voluntarii au fost, de asemenea, observați în timpul multitasking-ului digital, cum ar fi utilizarea diverselor platforme media, trimiterea de mesaje text și vizionarea unui film într-o oră. Ca rezultat, cei care au avut multitasking-uri mai grele au prezentat scoruri mai mici la sarcinile de memorie și o atenție pe o durată mai scurtă.
Profesorul Anthony Wagner, de la Universitatea Stanford, a explicat că recuperarea amintirilor depinde de cunoașterea direcționată spre obiectiv, ceea ce înseamnă că creierul trebuie să fie gata să-și amintească scopul și să se concentreze pe recuperarea unei amintiri. În mod logic, atenția unei persoane este importantă pentru învățare și amintire. Ce se întâmplă înainte să începem să ne amintim afectează capacitatea de a reactiva sau de a recupera o amintire.
Mai mult, avem control asupra multor factori în recuperarea amintirilor, precum conștientizarea, atenția și disponibilitatea de a ne aminti. De asemenea, ne putem limita distragerea atenției, ne putem schimba mentalitatea și ne putem modifica mediul pentru a ne îmbunătăți atenția și performanța memoriei.
Rezultatele studiului pot ajuta la îmbunătățirea atenției oamenilor și a memoriei în ansamblu. Oamenii de știință pot acum „explora și înțelege modul în care interacțiunile dintre rețelele creierului care susțin atenția, utilizarea obiectivelor și memoria se raportează la diferențele individuale de memorie la adulții vârstnici, atât independent, cât și în raport cu afecțiuni neurologice, cum ar fi demența”, notează Science Times.
