Tribunalul Dolj a amânat pentru 2 iulie a.c. procesul polițiștilor de frontieră doljeni care protejau o rețea de braconieri. Gruparea care acționa sub protecția polițistului de frontieră Aurel Iovan a fost destructurată în urmă cu mai bine de trei ani, mai exact în octombrie 2016, pe parcursul cercetărilor anchetatorii stabilind că, de fapt, trei polițiști de frontieră erau implicați în diverse activități care au dus la sprijinirea braconierilor. În total, nouă persoane au fost inculpate în dosar, fiind acuzate de constituire de grup infracțional organizat, luare de mită și braconaj.
La sfârșitul săptămânii trecute, judecătorii de la Tribunalul Dolj au anunțat că amână pentru 2 iulie pronunțarea hotărârii cu privire la administrarea unor probe noi cerută de polițistul de frontieră doljean Aurel Iovan, care proteja o rețea de braconieri: „Deliberarea și pronunțarea cu privire la cererea de probatorii formulată de inculpatul Iovan Aurel și cererile de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpații Bărbulescu Cosmin Bogdan, Ozunu Alexandru Ovidiu, reprezentantul Ministerului Public, precum și cu privire la schimbarea încadrării juridice pusă în discuție din oficiu, vor avea loc la data de 02 iulie 2020”, se arată în hotărârea instanței.
Reamintim că, în urmă cu trei ani și jumătate, în ianuarie 2017, ofiţerii Serviciului Judeţean Anticorupţie Dolj au anunţat trimiterea în judecată în acest dosar instrumentat sub coordonarea procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, a trei poliţişti din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră (SPF) Calafat, dar şi a altor şase doljeni, acuzaţi de braconaj, dare de mită, falsul în înscrisuri sau divulgarea secretelor de serviciu şi constituire de grup infracţional organizat. Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj au început cercetările în acest dosar în anul 2016, când au destructurat gruparea de braconieri coordonată de agentul de poliţie de frontieră doljean Aurel Iovan din cadrul SPF Calafat – Sectorul Poliţie de Frontieră Bistreţ. Anchetatorii au reţinut că, în perioada iunie – octombrie 2016, inculpaţii Florin Şarlă, Alexandru Ozunu, Cosmin Bărbulescu şi Nicolae Balaci „s-au deplasat în zona Bistreţ, judeţul Dolj, unde, pe timpul nopţii, au braconat prin împuşcare mistreţi şi iepuri, acest lucru întâmplându-se pe timpul executării serviciului de către agentul de poliţie Iovan Aurel, care avea în competenţă zona respectivă. Agentul de poliţie le facilita braconierilor accesul în perimetrul fondului cinegetic, iar după ce aceştia împuşcau animalele sălbatice, le asigura părăsirea în siguranţă a zonei, pentru aceste facilităţi Iovan Aurel primind ulterior foloase necuvenite, respectiv vânat braconat”.
În urma cercetărilor și a perchezițiilor efectuate la momentul respectiv, s-a stabilit că agentul Aurel Iovan a primit de la braconieri vânat în valoare de aproximativ 2.500 de euro. În urma extinderii cercetărilor, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj au pus sub acuzare încă doi poliţişti de frontieră de la Bistreţ, dar şi alţi doi inculpaţi. Este vorba de agenţii de poliţie Cătălin Grecu şi Sorin Andrei, dar şi de Florin Tătoiu şi Gigi Bozgan. Primii doi sunt acuzaţi că au divulgat secrete de serviciu, pentru ca braconierii să nu fie prinşi în urma unor eventuale controale: „Iovan Aurel, folosindu-se tocmai de prerogativele funcţiei de agent de poliţie, le-a permis celorlalţi inculpaţi sau suspecţi din cauză să comită în mod repetat infracţiuni de braconaj cinegetic sau piscicol, cu complicitatea sa activă şi cu sprijinul agenţilor de poliţie Grecu Cătălin şi Andrei Sorin, prin oferirea de informaţii secrete de serviciu sau nepublice, pentru a nu fi depistaţi de alte organe abilitate ale statului cu atribuţii de constatare a infracţiunilor sau contravenţiilor”, au mai reţinut procurorii în rechizitoriul prin care au dispus trimiterea în judecată a inculpaților.Dosarul s-a înregistrat pe 9 ianuarie 2017 la Tribunalul Dolj, între infracțiunile reținute în sarcina inculpaților fiind constituirea unui grup infracțional organizat, braconaj cinegetic, luare de mită, dare de mită, folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în formă continuată, dar și complicitate la aceste infracțiuni.
