Casa pariurilor casino

  1. Jocuri Aparate Gratuite: Acest cazinou online a fost cunoscut anterior ca Casino Saga și găzduiește mai multe jocuri de cazino diferite pe slotul lor, inclusiv sloturi, jocuri de Masă, Jocuri de poker Video, Jocuri Arcade, jocuri de specialitate, jocuri de cărți răzuibile și multe altele.
  2. Jocuri Ca La Aparate Thunder Cash - Mă voi abține de la a răspunde la întrebarea pro poker player ca eu nu sunt un jucător full-time.
  3. Jocuri Ca La Aparate Hand Of Anubis: Tot ce au nevoie pentru a maximiza câștigurile este să participe la toate evenimentele de jocuri de noroc.

Jocuri de cazinou online venituri

Jocuri Ca La Aparate Thunder Cash
Fundalul jocului este colorat în roșu și arată ca un fel de suport al unui tron regal.
Manhattan Casino Rotiri Gratuite Fara Depunere
Este posibil ca acest slot Microgaming să fi fost lansat în urmă cu peste 5 ani, dar nu și-a pierdut niciunul din recursul său.
Iată câteva dintre avantajele și dezavantajele pe care le-am găsit.

Spins gratuite ruleta

Jocuri De Noroc 77777
Cu 3125 de moduri de a câștiga, vă puteți aștepta ca acest slot de variație medie să plătească de fapt destul de mare.
Gets Bet 77 Rotiri Gratuite
Atunci când joacă pe dispozitivul mobil preferat, jucătorii mobili pot juca în cele din urmă toate cele mai bune jocuri de cazino mobil pentru bani reali de oriunde doresc și în orice moment au ales.
Jocuri De Noroc Romania

Olt. Asistentă, revoltată de volumul uriaş de muncă

Jurnalul Olteniei

De doi ani, o asistentă de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina este în conflict cu superiorii săi după ce a decis să semnaleze că se lucrează în condiţii inumane. De curând a solicitat şi un control din minister pentru a constata cum s-a ajuns ca o asistentă să spijine activitatea a doi medici, având în grijă şi peste 20 de bolnavi pe tură, scrie adevarul.ro

Maria Cherchez (37 ani) lucrează de 13 ani la Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, încă de la angajare în secţia Cardiologie. De aproape doi ani însă situaţia la locul de muncă a devenit de nesuportat, spune asistenta, care în 10 februarie 2020 a trimis o sesizare şi Corpului de control al ministrului Sănătăţii, cerând verificări.

În sesizare, asistenta semnalează că sunt zile în care personalul sanitar mediu este obligat să îngrijească peste 20 de bolnavi, lucru aproape imposibil fără ca angajaţii să fie supuşi greşelilor. În sprijinul spuselor sale, Maria Cherchez a dat exemplu situaţia din ziua de 27 ianuarie 2020, când trei asistente au avut de îngrijit 62 bolnavi.

Potrivit acesteia, a refuzat să se ocupe de mai mult de 15 pacienţi şi i-a cerut medicului şef de secţie să-i dea în scris o astfel de sarcină de lucru, întreaga conversaţie fiind înregistrată

„Eram doar trei asistente pe tură la un efectiv de 62 bolnavi, iar până la ora 12,00 la o parte dintre aceştia nu li se administrase niciun tratament, nici injectabil, nici oral, deoarece nu puteam fizic face faţă unui astfel de volum de muncă“, explică asistenta în sesizarea către corpul de control. Către ministru au fost transmise, pe suport CD, inclusiv două înregistrări audio, în una dintre acestea, realizată de asistentă chiar la data menţionată, remarcându-se intervenţia unui medic specialist din cadrul secţiei care întreabă de ce pacienţii săi nu au primit tratamentul (era deja miezul zilei), iar asistentele îi răspund că au avut enorm de lucru şi nu au reuşit să ajungă şi la acei bolnavi.

Maria Cerchez a sesizat conducerii spitalului, alături de o altă colegă, încă de la sfârşitul lunii august 2018, când lucra în compartimentul de Terapie Intensivă Coronarieni, faptul că s-a ajuns ca o singură asistentă pe tură să asigure asistenţa medicală în salonul de Terapie Intensivă, unul în care pacienţii sunt într-o stare foarte gravă şi nu pot fi scăpaţi nicio clipă din ochi, dar şi în alte două rezerve care ţin de acelaşi compartiment.

În acea perioadă Maria Cerchez ar fi lucrat şi aproape 190 de ore suplimentare, care, o parte, nu s-au regăsit în pontajele oficiale.

În urma sesizării sale adresate managerului spitalului, ar fi fost convocată la comisia de disciplină, invocându-se faptul că ar fi făcut schimb de tură cu o altă colegă fără să-şi anunţe şefii direcţi. La scurtă vreme a primit decizia de mutare de la Compartimentul ATI, în cadrul secţiei. Decizia este legală, susţin superiorii, iar supărarea asistentei ar fi, în fapt, legată de bani, pentru că prin mutare a pierdut la salariu un spor de 75%.

Cerchez a sesizat în schimb Inspectoratul Teritorial de Muncă Olt şi a şi dat în judecată spitalul, obţinând în primă instanţă câştig de cauză. De curând soluţia a fost însă întoarsă în apel, dispunându-se rejudecarea cauzei. De la declanşarea conflictului respectiv au trecut aproape doi ani, însă situaţia încadrărilor în cadrul secţiei Cardiologie nu s-ar fi schimbat în bine, din contră. La Terapie Intensivă s-a lucrat în continuare cu o asistentă pe tură, iar în secţie, cu un număr de bolnavi mult peste capacitatea de muncă a asistenţilor.

Managerul spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina, Cătălin Rotea, spune că ministerul nu şi-a anunţat până acum vreun control în urma sesizărilor primite. Recunoaște, însă, că în anumite perioade se poate înregistra o suprasolicitare a personalului, îndeosebi atunci când intervin concedii medicale, care sunt situaţii neprevăzute. Cât despre situaţia concretă a secţiei Cradiologie, aici sunt angajate 29 de asistente, din 37 câte prevede schema maximal. Două sunt noi, din decembrie 2019. Alte trei posturi vor fi scoase la concurs în două-trei săptămâni.

Angajarea de personal a devenit în ultimii ani, în special în ultimii doi ani, de când pentru anumite categorii de personal din spital practic salariile s-au dublat, o decizie pe care managerii o adoptă cu greu. În cazul spitalului din Slatina, 82% din totalul fondurilor merg pentru plata salariilor, din cei 18% cumpărându-se medicamente şi reactivi, plătindu-se facturi la utilităţi, asigurându-se hrana etc. Din ianuarie 2020 au primit creşteri de 25% şi infirmierele şi brancardierii, categorii de personal care tot mai au de aşteptat până când să atingă nivelul salarial maxim stabilit de legea unică a salarizării. Creşterea de salarii nu ar fi fost, însă, acoperită şi de alocare proporţională a sumelor, astfel că banii s-au suportat direct din fondurile spitalului. Din 2014, de când s-au acordat primele măriri de salarii, spitalele facturează separat caselor judeţene de asigurări de sănătate influenţele salariale, care înseamnă creşterile intervenite de la acel moment, iar banii vin şi ei separat de alocarea pentru serviciile medicale prestate.

author avatar
Jurnalul Olteniei
Distribuie acest articol