Război total între Liviu Dragnea și Viorica Dăncilă. În cererea de sesizarea a Curții de Justiție a UE (CJUE), fostul șef al PSD susține că succesoarea sa nu ar fi declarat corect salariul pe care i-l plătea în perioada când a fost europarlamentar asistentei sale locale, ceea ce ar putea fi o fraudare a banilor UE.
În documentul consultat de HotNews.ro, Dragnea susține că Dăncilă „nu a declarat salariul real al angajatului asistent local (a declarat exclusiv salariul minim pe economie), astfel încât la bugetul naţional nu au ajuns în intervalul februarie 2017 – ianuarie 2018, dar nici până în prezent impozitele calculate la salariul real virat de Parlamentul European”.
Asistenta locală la care se referă este Adriana Botorogeanu, una dintre angajatele de la DGPASC Teleorman, din dosarul în care fostul șef al PSD a fost condamnat la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare. Botorogeanu a fost condamnată și ea la doi ani cu suspendare.
Cererea de sesizarea a CJUE are legătură cu dosarul de la Curtea de Apel București în care Dragnea contestă noua conducere PSD, stabilită la Congres. În documentul consultat de HotNews.ro, Dragnea nu precizează numele lui Dăncilă și Botorogeanu, însă acestea sunt ușor de identificat, de vreme ce în cazul celei dintâi vorbește despre perioadele în care a fost europarlamentar și apoi momentul în care Congresul a ales-o președinte PSD, iar în cazul celei de a doua spune „salariata din dosarul subsemnatului”.
Liviu Dragnea vrea sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene în dosarul de la Curtea de Apel București în care contestă noua conducere PSD, stabilită la Congres. Fostul lider PSD a depus la instanță mai multe cereri, între care și cea privind CJUE, următorul termen fiind în 31 octombrie.
Dragnea a formulat apel la decizia Tribunalului Bucureşti prin care a respins, în data de 9 august, cererea de intervenţie depusă de fostul lider al partidului referitoare la deciziile de la Congresul PSD, confirmând astfel noua conducere social democrată. Astfel, apelul a fost formulat la Curtea de Apel Bucureşti, iar dosarul are drept obiect „partide politice modificări acte constitutive – statut – organe de conducere”.
În sesizarea depusă la fond, fostul lider invoca chiar dizolvarea formaţiunii.