Ministrul Culturii, Valer-Daniel Breaz, a declarat că încă aşteaptă o ofertă scrisă din partea proprietarilor sculpturii „Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi, şi că preţul real al operei de artă este mai mare decât cel de 11 milioane de euro vehiculat anterior, potrivit Mediafax.
Totodată acesta a anunţat că Ministerul Culturii este „într-o procedură continuă de rambursare a banilor care au fost strânşi” din donaţii pentru achiziţionarea sculpturii.
Guvernul României a adoptat pe 7 decembrie 2018 o Ordonanţă de urgenţă privind prelungirea termenelor de restituire a donaţiilor, stabilit iniţial pentru 31 decembrie 2018, până pe 31 decembrie 2019.
În luna aprilie, Valer-Daniel Breaz declara că a avut o discuţie privind sculptura „Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi, şi că aşteaptă o ofertă scrisă din partea proprietarilor.
În februarie 2018, proprietarii au solicitat MCIN să precizeze dacă va reevalua opera de artă „Cuminţenia Pământului” sau va plăti suma de 11 milioane de euro convenită în 2016.
Respectivul preţ pentru achiziţia operei „Cuminţenia Pământului” a fost negociat de Ministerul Culturii din vremea Guvernului Cioloş şi actualii proprietari ai sculpturii, moştenitorii inginerului Gheorghe Romaşcu. Suma de cinci milioane de euro ar fi trebuit să fie alocată de Guvern, iar restul de şase milioane de euro, din colectă publică. În cele din urmă, tranzacţia nu a mai avut loc, iar banii continuă să fie returnaţi celor care au făcut donaţii pentru opera de artă.
Realizată în 1907, „Cuminţenia Pământului”, alături de opere precum „Sărutul” şi „Rugăciunea”, marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.
„Cuminţenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul şi iubitorul de artă Gheorghe Romaşcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă şi retrocedată după 51 de ani şi un proces îndelungat al familiei colecţionarului cu actualul Muzeu Naţional de Artă al României din Bucureşti.
Sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că ştie de la Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului – grotele Savonnières), a fost evaluată la suma de 20 de milioane de euro în septembrie 2014, când a fost pusă în vânzare, Ministerul Culturii fiind invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune.
