În Stațiunea de Cercetare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni se testează culturi de kiwi, curmal chinezesc, kiwi, banana nordului, dar şi măslini. Aici, pe lângă legume găsite de obicei în grădinile românilor şi cunoscuta lubeniţă, se cultivă şi cartoful dulce, tot mai căutat pe piaţă.
„Aici avem fasoliţa, o leguminoasă care vine să înlocuiască soia pe nisipuri. Pe solurile nisipoase avem şi arahide, foarte rezistente la secetă. Avem trei soiuri de arahide create la Dăbuleni şi trei soiuri de pepeni verzi, mazăre soiuri româneşti, ardei, tomate, praz. Noi oferim fermierilor soiuri româneşti pe care le pot folosi în proiectele pe care le accesează. În ceea ce priveşte viticultura, la noi a fost cea mai vece viţă de vie pe nisipuri, prima. Se găsesc însemnări încă din secolul I, în care s-au găsit, la vărsarea Jiului în Dunăre, rădăcini de viţă de vie alături de monede. Ceea ce înseamnă că viţa de vie era cea mai valoroasă din cele mai vechi timpuri (…) Prin colaborări internaţionale am atras specii noi, care nu au mai fost cultivate în zona noastră, precum cartoful dulce. Am început să îl testăm în 2012 şi în prezent avem fermieri din Mehedinţi care au preluat, pentru un hectar, în cadrul unui proiect, avem şi în judeţul Dolj, în Daneţi, care a pus 50 de ari de cartof dulce şi suprafeţe mici găsim în aproape toată ţara. Pe lângă cartoful dulce, de anul acesta, pentru că am primit şi un sprijin din partea Ministerului Agriculturii, am înfiinţat o colecţie cu arbuşti fructiferi cu 20 de specii care se găsesc în lista culturilor din România şi nişte specii noi de arbuşti cum ar fi măslinul, kiwi, banana nordului, curmalul chinezesc. Le testăm. Dacă una dintre ele se pretează pentru această zonă este un mare câştig”, a declarat Aurelia Diaconu, directoarea staţiunii de cercetare.
Staţiunea a fost vizitată, joi, de Liviu Dragnea, acesta afirmând că investiţiile în staţiunile de cercetare vor continua.
„Hrana pentru această țară nu poate fi asigurată la nivel calitativ suficient, și la nivel cantitativ fără secțiunea de cercetare și dezvoltare bine finanțată și sprijinită. Din păcate, de mult timp, stațiunile de cercetare au reprezentat țintele pentru terenuri, să se ia cât mai mult din terenuri, să nu mai fie finanțate, pentru că se spunea, la un moment dat: ce nevoie mai este de cercetare când găsești semințe peste tot în lume, iar pământul nostru e bun? S-a decis acum 10-12 ani să se reia sprijinul pentru stațiunile de cercetare. Din păcate, în 8 ani, guvernele care au fost au reușit să înceapă să finanțeze doar trei stațiuni de cercetare. Noi în acești doi ani am finanțat și revitalizat 49 de stațiuni de cercetare, iar procesul continuă. Baza unei agriculturi sănătoase și a unei producții foarte bune o reprezintă cercetarea. În paralel, în toate stațiunile de cercetare, cu implicarea Ministerului Agriculturii, încep să se modeleze producția și cercetarea în funcție de cererea de pe piață și în funcție de solicitările interne ale fermierilor. Stațiunile de cercetare din România trebuie să fie revitalizate, pentru că avem pământ bun, avem oameni harnici, programele de sprijin pentru fermieri sunt la turație maximă și avem nevoie ca ei să înceapă să-și ia semințele din România. România poate să producă așa ceva, avem o bancă de semințe, avem și stațiunea și, într-un an-doi, se poate produce în țară tot ceea ce are nevoie fermierul român. Și avem garanția că sunt semințe care dau produse curate și sănătoase și o să facem tot ce putem, oricând, să le promovăm”, a afirmat Liviu Dragnea.
