Modificarea Codurilor penale a reintrat în procedura parlamentară după ce PSD a eșuat în demersul de adoptare prin ordonanță de urgență, acesta fiind unul dintre motivele schimbării din funcție a lui Tudorel Toader, scrie Agerpres.
Comisia Iordache a adoptat în mare viteză raportul pe cele două proiecte de modificare a Codului Penal și a Codului de procedură penală. Teoretic, este vorba de modificari cerute de Curtea Constituţională. Opoziția acuză însă că toate modificările au fost făcute pentru a-l scăpa pe Liviu Dragnea de închisoare.
Printre modificările la Codul penal se numără abrogarea unuia dintre articolele de lege în baza cărora liderul PSD a fost condamnat în primă instanță, reducerea termenelor de prescripție și de denunț și abrogarea articolului privind neglijența în funcție.
Alte amendamente controversate, declarate însă constituționale, vizează interzicerea comunicărilor publice din dosare în timpul urmăririi penale şi a judecării, dar şi obligaţia ca reţinutului să i se dea, la cerere, întregul material probator. De asemenea, un denunţător poate beneficia de reducerea limitei de pedeapsă doar dacă face denunțul în cel mult un an de la data la care a aflat despre săvârşirea infracţiunii.
Pentru a le trece și de Camera Deputaților, puterea are nevoie de 165 de voturi jumătate plus unu din numărul de mandate iar Coaliția PSD- ALDE are o majoriate fragilă, mai exact 169. În săptămâna Paștelui, social democrații nu reușesc să mobilizeze toți parlamentarii dar ar putea beneficia de sprijinul parlamentarilor UDMR și cei ai Minoritățiilor.
În ceea ce privește Codul Penal, comisia Iordache a aprobat marți raportul la proiectul de modificare în forma adoptată de Senat, nefiind acceptat niciun amendament al opoziţiei.
Proiectul a fost discutat şi săptămâna trecută în Comisia specială şi apoi adoptat de Senat, dar din punct de vedere procedural acesta trebuia să intre din nou în dezbaterea Comisiei speciale pentru a fi dezbătut şi votat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.
Raportul a rămas în forma Senatului, unde s-a decis eliminarea mai multor prevederi din forma iniţială a legii care au fost declarate neconstituţionale de către CCR. De asemenea, au rămas în forma iniţială mai multe articole criticate de opoziţie, pe motiv că nu au fost atacate sau nu au fost declarate neconstituţionale de CCR.
Unul dintre acestea se referă la reducerea termenelor de prescripţie a pedepselor. Astfel, termenele de prescripţie a răspunderii penale vor fi: de 8 ani, faţă de 10 ani în legea în vigoare, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; şi de 6 ani, în loc de 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani. Un alt text se referă la abrogarea articolului referitor la neglijenţa în serviciu.
Și la Codul de procedură penală, comisia Iordache a decis să rămână în forma iniţială mai multe articole criticate de opoziţie, pe motiv că nu au fost atacate sau nu au fost declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională. Unul dintre acestea se referă la interzicerea, în cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei, a comunicărilor publice şi a declaraţiilor publice, precum şi furnizarea a altor informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Persoanele din cadrul autorităţilor publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau inculpate ca şi cum acestea ar fi vinovate decât în cazul în care există o hotărâre definitivă de condamnare cu privire la acele fapte.
A fost eliminat şi textul de la articolul 10, care prevedea că „organele de urmărire penală şi instanţele de judecată sunt obligate să asigure subiecţilor procesuali principali şi avocatului timpul necesar pregătirii apărării, care nu poate fi mai mic de 3 zile, cu excepţia luării sau judecării măsurilor preventive, când termenul nu poate fi mai mic de 4 ore şi înlesnirile necesare pregătirii apărării, prin punerea la dispoziţie şi comunicarea întregului material de urmărire penală în formă electronică. Termenele curg de la momentul la care organele de urmărire penală sau instanţa de judecată comunică părţilor măsura luată”.
S-a renunţat şi la textul care stipula că acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită când există probe din care rezultă indicii temeinice că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există cazuri care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acesteia şi s-a revenit la forma actuală a Codului de procedură penală – acţiunea penală se pune în mişcare în cazul în care există „probe din care rezultă presupunerea rezonabilă”.
