Bebelușii și copiii trebuie să primească, încă din prima zi de viață și până la vârsta de 14 ani, vaccinurile incluse în Schema națională de vaccinare, realizată de Ministerul Sănătății. Aceste vaccinuri sunt doar recomandate, deoarece România nu are în acest moment o lege care să prevadă obligativitatea vaccinării, informează HotNews.
Potrivit aceleiași surse, un proiect de lege ce prevede sancțiuni pentru părinții care refuză să își vaccineze copiii este, de un an și jumătate, blocat într-un sertar la Parlament. Cu toate acestea, sunt școli care nu primesc copii nevaccinați.
Costul tuturor vaccinurilor care figurează în Calendarul Național de Vaccinare este suportat, teoretic, de către statul român. Practic însă, în țara noastră au existat și cazuri când o parte dintre aceste vaccinuri au lipsit temporar din maternități sau de la medicii de familie, iar părinții copiilor au fost nevoiți să le cumpere.
În vara anului trecut a fost semnalată lipsa vaccinului hepatitic B (Hep B), care se administrează nou-născuților, în primele 24 de ore de viață. De asemenea, în toamna anului trecut, doctorii se plângeau că vaccinul hexavalent, care se administrează bebelușilor la vârsta de 4 luni, nu se găsea în cabinetele medicilor de familie.
În ultimii ani s-au înregistrat, periodic, și discontinuități în aprovizionarea medicilor de familie cu vaccinul ROR (rujeolic-rubeolic-urlian), în condițiile în care România traversează, de 3 ani și jumătate, cea mai gravă epidemie de rujeolă de pe continent.
În România, vaccinarea se face conform Calendarului Național de Vaccinare, elaborat de Ministerul Sănătății:
I. Vaccinuri care se fac în primul an de viață:
1. Vaccinuri care se fac în maternitate:
Vaccinul hepatitic B (Hep B) – se administrează nou-născuților, în primele 24 de ore de viață.
Vaccin de tip Calmette Guerrin (BCG) – se administrează nou-născuților, în primele 2-7 zile de viață.
2. Vaccinuri care se fac la medicul de familie:
Vaccinul hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) – prima doză – se administrează bebelușilor la vârsta de două luni
Vaccinul pneumococic – prima doză – se administrează bebelușilor la vârsta de două luni
Vaccinul hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) – a doua doză – se administrează bebelușilor la vârsta de 4 luni
Vaccinul pneumococic – a doua doză – se administrează bebelușilor la vârsta de 4 luni
Vaccinul hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) – a treia doză – se administrează bebelușilor la vârsta de 11 luni
Vaccinul pneumococic – a treia doză – se administrează bebelușilor la vârsta de 11 luni
Vaccin rujeolic-rubeolic-urlian, viu atenuat (ROR) – prima doză – se administrează bebelușilor la vârsta de 12 luni
II.Vaccinuri care se fac după primul an de viață:
Vaccin rujeolic-rubeolic-urlian, viu atenuat (ROR) – a doua doză – se administrează copiilor între 5 ani și 7 ani
Vaccinul tetravalent diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic (DTPa-VPI) / VPI – se administrează copiilor la vârsta de 6 ani
Vaccinul poliomielitic (inactivat) VPI – se administrează copiilor la vârsta de 8 ani
Vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular (DTPa) pentru adulți – se administrează la 14 ani
Potrivit Ministerului Sănătății, costul tuturor vaccinurilor care figurează în Calendarul Național de Vaccinare este suportat de către statul român. În țara noastră au existat, însă, și cazuri, când o parte dintre aceste vaccinuri au lipsit temporar din maternități sau de la medicii de familie, cazuri în care părinții copiilor au fost nevoiți să le cumpere.
În vara anului trecut, în maternitățile din România nu se găsea vaccinul hepatitic B (Hep B), care se administrează nou-născuților, în primele 24 de ore de viață.
De asemenea, în ultimii ani s-au înregistrat, periodic, discontinuități în aprovizionarea medicilor de familie cu vaccinul ROR (rujeolic-rubeolic-urlian), în condițiile în care România traversează, de 3 ani și jumătate, cea mai gravă epidemie de rujeolă de pe continent.
În afara vaccinurilor incluse în Calendarul Național de Vaccinare, care sunt recomandate de Ministerul Sănătății și sunt asigurate gratuit, de cele mai multe ori, în maternități și în cabinetele medicilor de familie, există și o a doua categorie de vaccinuri – vaccinurile opționale.
Vaccinurile opționale nu sunt asigurate gratuit în maternități și în cabinetele medicilor de familie, precum cele incluse în Calendarul Național de Vaccinare, dar sunt și ele recomandate de Ministerul Sănătății.
Vaccinurile opționale recomandate de Ministerul Sănătății:
Vaccinul Rotaviral – este un vaccin cu virus viu atenuat care protejează împotriva diareei produsă de rotavirus. Se administrează oral, două sau trei doze începând cu primele 6 săptămâni de viață, cu interval de cel puțin 30 de zile între doze.
Vaccinul Varicelic – este un vaccin cu virus viu atenuat (tulpina Oka), care protejează împotriva varicelei, boală cunoscută popular sub numele de „bubatul mare” sau „vărsat de vânt”. Se fac două doze de vaccin, la distanță de 6 săptămâni. Se administrează injectabil, subcutanat, adulților și copiilor, începând cu vârsta de 9 luni.
Vaccinul Meningococic – previne anumite forme de boli produse de meningococ (meningite). În funcție de tipul de vaccin, se administrează una sau mai multe doze, la vârste diferite.
Vaccinul Hepatitic A – e administrează într-o singură doză, cu revaccinare la 6 – 12 luni. Protejează împotriva Hepatitei A (boala mâinilor murdare).
Vaccinul HPV – bivalent, tetravalent și nanovalent, se face intramuscular. Se administrează în 2 sau 3 doze, între 9 și 26 de ani. Se poate face și mai târziu, la recomandarea medicului. Protejează împotriva cancerului de col uterin, leziuni precanceroase ale colului, anumite forme de cancer laringian, cancerul vulvar, vaginal, penian, anal. Vaccinul tetravalent protejează și împotriva condilomatezei acuminate (vegetații veneriene).
România are un proiect de lege a vaccinării blocat de un an și jumătate în Parlament, chiar dacă este țara cu cea mai gravă epidemie de rujeolă de pe continent, iar, de aproape 3 luni, în țara noastră a fost declarată oficial și epidemie de gripă.
16.450 de cazuri de rujeolă și 62 de decese produse de boală s-au înregistrat în România în ultimii 3 ani și jumătate, de la declararea epidemiei, în urmă cu 3 ani și jumătate.
În ceea ce privește epidemia de gripă, declarată oficial acum aproape 3 luni, aceasta a provocat 195 de decese, dintr-un total de 2.239 de cazuri de îmbolnăviri confirmate de medici.
