Sâmbătă, Dumitru Prunariu, primul și singurul român care a zburat în Cosmos, a vorbit în fața oltenilor. Evenimentul, sub numele „Cosmosul – o aventură umană”, a avut loc la Teatrul Național Craiova. Cosmonautul s-a bucurat de o asistență numeroasă. Oameni de toate vârstele au venit să-l vadă și să-l asculte pe românul ce a văzut Pământul într-un alt fel.
De ce zburăm în Cosmos? De ce căutăm să aflăm atât de multe lucruri? Dintotdeauna, omenirea și-a pus câteva întrebări: De unde provenim noi? Cum am ajuns pe Pământ? Ne-am născut, cu siguranță, ca ființe pe Pământ, dar viața de unde a ajuns pe această planetă? Dumitru Prunariu a explicat de unde a pornit totul și care este scopul principal. Nimic mai puțin decât: Salvarea planetei.
„Trebuie să recunoaștem că cel mai puternic lucru care ne împinge spre cunoaștere este curiozitatea. Această curiozitate de-a făcut să parcurgem drumuri lungi pe mare, să descoperim continente. Mai târziu am reușit să construim aparate cu ajutorul cărora să ne ridicăm în aer și de aici să ajunge și în spațiul cosmic. În momentul în care am reușit, am constatat că Pământul este rotund, că ne putem deplasa în jurul lui cu viteze foarte mari. Nivelul de ignoranță a ajuns atât de mare, încât oamenii vor să te convingă că Pământul este plat. Eu am zburat în jurul lui, categoric este rotund. Călătoriile în spațiu aduc informații, informații pe care dacă le cunoaștem la momentul potrivit și luăm anumite măsuri, putem salva omenirea. Sau, fără să le cunoaștem, putem ajunge precum planeta Marte: goală și fără viață. Depinde de noi ce aflăm. Această investiție merită pentru viitorul lumii. Călătoriile pe care le facem ne vor ajuta în evoluția noastră ca oameni. Ne gândim că vom putea crea baze pe alte corpuri cerești, chiar dacă artificiale. Acolo vom putea să trăim o perioadă de timp”
De unde au pornit călătoriile în spațiu și cum a ajuns Dumitru Prunariu „primul și singurul român care a zburat în spațiul cosmic”.
„Rușii au trimis primul satelit în spațiul cosmic, iar acest lucru i-a speriat pe americani. Aceștia credeau că este o formă de spionaj mult mai avansată, așa că au investit atât de mult, încât rușii nu au reușit să mai țină pasul. Americanii au uimit lumea, atunci când Armstrong a pus piciorul pe Lună. În 1978 s-au efectuat selecționări pentru candidați români. M-am prezentat și eu. În mintea mea nu era nici măcar o speranță. Am zis să încerc. Am efectuat o pregătire pentru spațiul comic în Orășelul Stelar de lângă Moscova, alături de alți candidați din cinci state. După trei ani de pregătire, în care am dat foarte multe examene teoretice, am reușit să iau note maxime. Am fost testați. Am fost așezați pe o masă și cu un aparat de detectare a izotopilor, ne-au fost desenate pe o hârtie forma și manifestarea organelor interne. Acum mergi la tomograf, faci un RMN și afli tot ce îți trebuie. Atunci nu era așa. Am ajuns în spațiul cosmic. Am făcut multe experimente, în total 22. Am stat în spațiu 7 zile, 20 de ore și 42 de minute. Când am ajuns la sol, după o săptămână de imponderabilitate, mușchii nu te mai ascultă, aparatul vestibular este puternic perturbat. Este nevoie să stai în poziție semi-orizontală o perioadă de timp. Încet, încet îți revii, faci febră musculară. La bordul capsulei spațiale în care am ajuns în Cosmos, aveam un pistol care era folosit exclusiv în scop de apărare. Puteam ateriza oriunde pe glob: în deșert, în junglă, în apă. Dacă aterizam undeva unde era un animal, trebuia să ne apărăm. Arma se afla în trusa de salvare, dar era folosită exclusiv pentru apărare”
Cosmonautul român a vorbit despre piloții pe care i-a întâlnit, despre cei pe care el îi numește „eroi ai României”. Aceștia au urmat ordinele superiorilor, ordine ce aveau să le aducă destul de multă mâhnire mai târziu.
„Am întâlnit piloți care și-au făcut datoria față de România, indiferent care a fost acea Românie și în ce perioadă istorică s-a aflat. Unii dintre ei au luptat contra rușilor, câțiva au fost și doborâți. Au reușit să scape și au venit în țară. În Armata română erau piloți foarte valoroși, experimentați. După ce am trecut de partea aliaților, adică împotriva nemților, tot acei piloți au luptat împotriva nemților. Ei bine, după război, au început să îi caute, să-i pună pe anumite liste și să-i analizeze din punctul de vedere al faptului că au luptat contra rușilor. Au început să-i taie de pe listă, ușor, ușor. Unii au scăpat, alții și-au schimbat numele. Unii au dispărut undeva prin țară și au revenit după. Au fost eroi ai României, care și-au făcut datoria așa cum au primit ordin de la comandanții lor. Vis a vis de mine, pot să vă spun că în perioada în care am efectuat zborul cosmic am fost ofițer în misiune, în Uniunea Sovietică, chiar în Orășelul Stelar. Am primit sarcina de a mă pregăti din punct de vedere tehnic pentru a efectua un zbor în spațiul cosmic”.
Chiar dacă celebrele cuvinte „Crede și nu cerceta” au stârnit multe controverse odată cu trecerea timpului, Dumitru Prunariu nu s-a ferit să vorbească despre existența Divinității: „Este greu de spus unde este divinitatea. Ce am simțit eu în spațiul cosmic? Există o energie universală. Ceva face ordine acolo, lucrurile nu se petrec haotic. Ele se echilibrează. Undeva în Univers există un echilibru. Când te îndepărtezi de Pământ intri într-o altă rezonanță. Atunci când te întorci la sol, îți dai seama ce reprezinți tu, ca om. Ceva guvernează toate aceste lucruri. Putem să îi spunem divinitate. Prin intermediul cuiva, toate aceste lucruri se reliefează”.
Cât despre încă un român în spațiul cosmic, nu se poate estima dacă acest lucru este posibil în viiotrul apropiat. Un lucru este cert, România va avea șansa să mai trimită oameni în Cosmos.
„Eu mi-aș dori ca un român să zboare și mâine în Cosmos, dacă se poate. Trebuie să remarcăm un lucru. În lume exisă puțin peste 560 de cosmonauți. Eu am fost cel cu numărul 103, în 1981. Sunt atât de puțini pentru că nu există rachete. În momentul de față, cosmonauții zboară doar câte trei. Aproximativ 12 oameni zboară pe an în spațiu. Deocamdată zboară cosmonauții selecționați. La o următoare selecție, numărul cosmonauților va fi mai mare. România va participa cu drepturi depline la acea selecție. Teoretic, avem șanse”, a mai spus Prunariu.
După ce a vorbit despre cum ajung oamenii în spațiu, despre necesitatea acestor proiecte, despre divinitate și posibilitatea altui român de a arunca un ochi în spațiu, Prunariu a răspuns la o întrebare la care mulți au așteptat și poate încă vor aștepta un răspuns: Există forme de viață și în alte părți ale Universului?
„Sunt convins că există forme de viață inteligente și în alte părți ale Universului. Suntem o mică planetă dintr-un sistem stelar care este undeva la marginea Galaxiei. Probabilitatea ca viața să nu existe și în alte părți, este aproape 0. Unde? Cum? Nu știm”.
