Autoritățile române ar trebui să ia exemplul Lituaniei cu privire la extinderea duratei de operare a reactoarelor nucleare de la centrala atomică de la Kozloduy în condițiile în care aceasta s-a făcut fără consultări transfrontaliere, deși obiectivul se află la doar 4 kilometri de granița României cu Bulgaria.
Ministerul Afacerilor Externe din Lituania a salutat săptămâna trecută decizia luată la întâlnirea membrilor Convenției Espoo din data de 7 februarie 2019, în Geneva, care confirmă încălcarea de către Belarus a trei dispoziții din tratatul internațional. Belarus nu a respectat Convenția Espoo când a ales situl pentru construcția unei noi centrale nucleare la Ostrovets, au constatat membrii participanți la întâlnirea de la Geneva.
Centrala din Belarus se află la 22 de kilometri de granița cu Lituania, în timp ce Kozloduy se află la doar 4 kilometri de România și nu este o centrală nouă, cu tehnologie modernă, precum cea de la Ostrovets, ci una cu reactoare vechi de 30 de ani, tip Cernobîl, a căror licență a fost prelungită fără consultări cu țara noastră, încălcându-se astfel Convenția.
44 de țări sunt membre ale Convenției privind Evaluarea de Impact asupra Mediului în context transfrontieră (Espoo), inclusiv România. Lituania a depus o plângere privind încălcarea convenției de către Belarus încă din 2011, când țara nu a primit răspunsuri de la statul vecin la întrebări importante legate de siguranța noii centrale nucleare și potențialul impact asupra mediului și populației din Lituania. În 2013, Comitetul de Implementare a Convenției a remarcat că Belarus a încălcat prevederi ale tratatului și a transmis recomandări pentru corectarea situației, recomandări care au fost adoptate în 2014 la o altă întâlnire a membrilor Convenției.
Cu toate că Ministerul Mediului român a transmis o scrisoare oficială către Bulgaria pentru a-și manifesta interesul pentru procedurile de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontieră, totuși nu a denunțat încălcarea Convenției de către statul bulgar și consideră că a făcut toate demersurile care se aflau în responsabilitatea sa, conform unui răspuns transmis asociației noastre, Acțiunea pentru Renașterea Craiovei, anul trecut.
Ceea ce ar fi trebuit să mai facă autoritățile române competente a făcut ONG-ul nostru, care a transmis o notificare către Comitetul de Implementare a Convenției Espoo. Plângerea noastră se află deja printre subiectele de discutat la întâlnirea Comitetului, însă nefiind o plângere directă a unui stat membru, este în așteptare pe o listă suplimentară a ordinii ședinței, fiind deja amânată o dată din lipsă de timp. Altfel ar fi stat lucrurile dacă notificarea era făcută direct de statul român ca membru al Convenției. Vom transmite o nouă solicitare către Ministerul Mediului în acest sens. Poate că de această dată autoritățile vor ieși din confortul limbajului de lemn prin care își asigură cetățenii că au întreprins toate demersurile care cad în sarcina lor.
Lituania a denunțat încălcarea Convenției, a cooperat cu instituții la nivel internațional și a depus eforturi diplomatice consistente pentru a ajunge la adoptarea unei astfel de poziții oficiale de către UE și pentru a apăra valorile Convenției Espoo, transmite Ministrul Afacerilor Externe din această țară, Linas Linkevicius. De altfel, în 2017, guvernul lituanian a organizat chiar un zbor într-un balon cu aer cald deasupra capitalei Vilnius pentru Maros Sefcofic, comisarul european pentru Energie, pentru a-i demonstra cât de aproape se află centrala din Belarus, într-o încercare de a arăta pericolul reprezentat de aceasta pentru populație.
Să nu uităm că, pe lângă cele două reactoare care funcționează deja de 30 de ani și vor funcționa încă pe atât, la Kozloduy se construiește și un megadepozit pentru deșeuri nucleare de 350.000 de tone și există și planul construcției unui nou reactor, amenințări cu care tot noi, membrii societății civile, suntem cei care ne luptăm, căci statul român se face că nu vede și nu aude.
av. Lucian Săuleanu,
Președinte Acțiunea pentru Renașterea Craiovei
