Aproximativ 40 de oameni au participat la mitingul de susţinere a Laurei Codruţa Kovesi organizat în Piaţa Mihai Viteazul din Craiova.
Mitingul a fost organizat de asociaţia Iniţiativa Craiova, ai căror membri spun că fosta şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie este un simbol justiţiar care reprezintă poporul. În opinia lor, actuala putere încearcă să o împiedice pe Laura Codruţa Kovesi să devină procuror şef european şi o consideră nevinovată de acuzaţiile ce i se aduc de către secţia de investigare a magistraţilor din cadrul Parchetului General, respectiv abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă.
Oamenii au scandat lozinci împotriva guvernului, dar şi unele de susţinere pentru fosta şefă a DNA.
Între timp, procurorii Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ)au anunţat că Laura Codruţa Kovesi ar fi pretins şi primit, în cursul anului 2011, suma de 268.689 lei de la omul de afaceri Sebastian Ghiţă în legătură extrădarea fostului director al FNI Nicolae Popa.
Iată comunicatul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:
Procurorii Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) au dispus la data de 13 februarie 2019 extinderea urmăririi penale, începerea urmăririi penale in rem şi efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de un fost procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de: luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal rap. la art. 7 alin. 1 lit. b din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal în cond. art. 35 alin. 1 Cod penal (5 acte materiale) şi mărturie mincinoasă, prev. de art. 273 Cod penal.
Din probele administrate până în prezent în această cauză s-a reţinut următoarea situaţie de fapt:
În cursul anului 2011, fostul procuror general al PÎCCJ ar fi pretins şi primit suma de 268.689,36 lei de la persoana vătămată în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare îndatoririlor sale de serviciu, acte constând în extrădarea unei persoane condamnate, care fusese localizată în Indonezia – Jakarta.
Totodată, în perioada 2010-aprilie 2011, aflându-se în exercitarea funcţiei de procuror general al PÎCCJ, magistratul ar fi implicat instituţia pe care o conducea în procedura extrădării respectivei persoane condamnate, cu încălcarea dispoziţiilor art. 10 din Legea 302/2004, care reglementează competenţa autorităţilor centrale române în materie penală, a disp. art. 70 şi următoarele din Legea 304/2004, care reglementează organizarea şi atribuţiile Ministerului Public şi ar fi dispus suportarea cheltuielilor de transport pentru persoanele care aveau obligaţia să asigure aducerea în ţară a persoanei condamnate şi care făceau parte din Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul IGPR, precum a unei persoane care făcea parte din cadrele active ale SRI.
Printre demersurile efectuate în vederea urgentării finalizării procedurii de extrădare ar fi fost organizarea unei vizite a unei delegaţii de procurori indonezieni în România, la sfârşitul anului 2010, deplasarea efectuată în Indonezia, la Jakarta, cu prilejul organizării unei conferinţe, plata biletelor de avion ale persoanelor care au făcut parte din delegaţia desemnată să procedeze la aducerea în ţară a condamnatului din bugetul PÎCCJ. De asemenea, fostul procuror general al PÎCCJ ar fi determinat, prin autoritatea de care dispunea, ca Ministerul de Interne să pună la dispoziţia IGPR suma de bani necesară plăţii transportului Jakarta – Bucureşti.
Procurorii din cadrul SIIJ au mai reţinut că la data de 10.04.2017, pe parcursul procedurilor judiciare efectuate într-un dosar penal instrumentat de PÎCCJ – Secţia de urmărire penală şi criminalistică, magistratul menţionat anterior a fost audiat, în calitate de martor, prilej cu care acesta ar fi declarat în mod nereal că relaţia pe care a avut-o cu persoana vătămată a fost o relaţie pur instituţională, negând existenta unei relaţii private, deşi această relaţie ar fi constituit o împrejurare esenţială pentru cauza penală.
Menţionăm că în aceeaşi cauză, printr-o ordonanţă din data de 14 februarie 2019, procurorii SIIJ au dispus extinderea urmăririi penale şi începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 Cod penal, şi fals în declaraţii, prev. de art. 326 Cod penal, constând în aceea că, la data de 9 ianuarie 2017, PÎCCJ, prin Biroul de informare şi relaţii publice, ar fi comunicat, în mod nereal, faptul că procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică ar fi dispus începerea urmăririi penale cu privire la faptă într-o cauză penală.
