Cum a fost posibilă avizarea gropii de gunoi de la Mofleni, aflată în intravilanul orașului, la doar 500 de metri distanță de locuințe? Prin derogare de la limita legală de 1000 de metri, derogare posibilă pe baza studiului de impact, justificau autoritățile în urmă cu câțiva ani. Foarte ușor s-a trecut, însă, cu vederea, autorul acestui studiu de impact, care este chiar Ministerul Sănătății.
Acțiunea pentru Renașterea Craiovei (ARC) a solicitat Ministerului Sănătății informații privind existența unor studii privind calitatea aerului și săniătatea populației, având în vedere proximitatea gropii de gunoi de la Mofleni. Pentru că, din câte cunoaștem, niciun astfel de studiu nu a fost realizat în toți acești ani, am solicitat aceleiași autorități întreprinderea unor astfel de demersuri, în condițiile în care craiovenii vor fi expuși timp de 40 de ani efectelor gropii de gunoi aflate în intravilanul orașului.
Am apelat, așadar, la autoritatea care a dat undă verde construirii unei gropi de gunoi. Curios este, în acest context, răspunsul dat de același minister în 2017, la o adresă legată de cum va fi afectat Water Park-ul de existența gropii de gunoi. Autoritatea începea prin a spune că „Din activitatea de depozitare a deșeurilor pot rezulta o serie de compuși organici volatili, toxici, care pot afecta negativ starea de sănătate a populației din zona respectivă. Capacitatea compușilor organici volatili de a produce efecte asupra sănătății variază foarte mult de la cei care sunt foarte toxici la cei care nu produc efecte asupra sănătății. Ca și în cazul altor poluanți, extensia și natura efectelor pe sănătate va depinde de o serie de factori, inclusiv și de nivelul de expunere și durata de expunere“. Apoi adresa continua cu o concluzie care friza ridicolul: „Având în vedere amplasamentul tip Complex de agrement acvatic de la Craiova și necunoscând în detaliu zona menționată, nu putem preciza care este impactul asupra stării de sănătate a populației care frecventează zona acestui obiectiv“.
Într-un răspuns din data de 21.09.2018 la o solicitare transmisă de ARC, Agenția pentru Protecția Mediului Dolj menționează, negru pe alb, că la baza acordului pentru amplasamentul de la Mofleni, oferit prin derogare de la legea care prevede o distanță de minim 1 kilometru față de zonele rezidențiale, a stat studiul de impact realizat chiar de Ministerul Sănătății: „La baza emiterii de către Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor a Acordului de Mediu nr. 2/06.04.2004 pentru întreg amplasamentul de 49,38 ha, care prevede un total de 30 de celule de depozitare și pentru o durată de funcționare de aproximativ 40 ani, a stat Studiul de impact asupra sănătății populației, elaborat de Ministerul Sănătății, tocmai pentru faptul că amplasamentul se afla la o distanță mai mică de 1000 m față de locuințe.”
Conform concluziilor studiului elaborat de Ministerul Sănătății, „funcționarea obiectivului Depozit ecologic pentru deșeuri urbane și instalație pentru tratarea deșeurilor industriale municipiul Craiova, Amplasament Mofleni, în condiții normale și cu respectarea recomandărilor (…) nu poate produce efecte adverse asupra stării de sănătate a populației din vecinătate și nici disconfort.” Din studiu, însă, nu reiese clar ce anume a stat la baza estimărilor realizate cu privire la impactul asupra sănătății populației, drept pentru care am solicitat ministerului clarificări, așteptând cu interes răspunsul instituției.
Dacă în ceea ce privește starea de sănătate nu ne putem pronunța în lipsa informațiilor oferite de studii concrete, care ar trebui elaborate chiar de autoritățile statului, dar și locale, în privința disconfortului orice craiovean, nu doar din cartierul Mofleni, ar avea ceva de spus după numeroasele episoade în care întreg orașul a fost invadat de mirosul insuportabil venit de la groapa de gunoi. Conform unui document de la Meteorologie, menționat de fostul prefect Georgescu, din 2007 până în 2010 s-au efectuat 43.800 de măsurători. Potrivit acestora, masele de aer se deplasează dinspre Mofleni spre Craiova timp de 120 – 140 de zile pe an. Georgescu spunea în 2010 că „aşa cum constatăm şi acum, amplasamentul acestei gropi nu este cea mai bună soluţie“, Totuși, presiunea masterplanului de deșeuri care urma să fie implementat la nivelul județului a făcut autoritățile să închidă ochii în fața tuturor neregulilor și să accepte transformarea Craiovei în groapa de gunoi a Doljului, pentru a nu pierde finanțarea europeană de 50 milioane de euro.
Într-o vizită la Mofleni în septembrie 2010, Ministrul Mediului de la vremea respectivă, Laszlo Borbely, confruntat cu muntele de gunoi și ciorile care survolau apocaliptic amplasamentul, le spunea autorităților locale: „E vina primăriei că a făcut acest contract cu locaţie păguboasă. Nu ştiu cum s-a dat. Degeaba mă ameţiţi cu 500 de metri. Este prea aproape de oraş”. Deși reprezentanții administrației au invocat tot felul de motive, însăși nehotărârea Primăriei și a Consiliului Local, care a încercat să se sustragă în mai multe rânduri din asociația care urma să gestioneze proiectul de management al deșeurilor, este grăitoare. Consiliul Local a și revocat hotărârea de asociere cu ADI ECODOLJ, însă a revenit asupra deciziei la câteva luni, chiar înainte de vizita lui Borbely.
Din nefericire pentru craioveni, la mai puțin de o lună după verdictul clar dat de ministrul mediului și o promisiune că se va discuta la București pentru găsirea unei soluții, Primăria semna contractul care punea definitiv la dispoziția ADI ECODOLJ rampa de la Mofleni pentru deservirea întregului județ în cadrul masterplanului de deșeuri, transformând Craiova în groapa de gunoi a Doljului. Iată, însă, că masterplanul prin care autoritățile justificau stabilirea definitivă a gropii de gunoi la Mofleni este astăzi blocat.
av. Lucian Bernd Săuleanu
