marți, decembrie 24, 2024

Ultima ora

Sport

Creștinii ortodocși şi catolici îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei

Data de 30 noiembrie este cunoscută la români drept ziua Sfântului Andrei, o zi încărcată de simbolistică, superstiţii şi datini. Se spune că Sfântul Andrei este ocrotitorul românilor deoarece el este cel care a creştinat poporul român după ce a poposit în Dobrogea. Prima Biserică creştină de pe teritoriul ţării noastre şi primii preoţi ortodoxi poartă marca Sfântului Andrei, produs direct al acţiunilor acestuia.
Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei (nume care derivă din cuvântul grecesc Andreas, care înseamnă „viteaz” sau „bărbătesc”) apare, deopotrivă, pe 30 noiembrie în calendarul ortodox, romano-catolic, lutheran şi anglican. În Scoţia, însă, el figurează în ziua de 9 mai, ca amintire a datei primirii unor relicve ale Sfântului Andrei.
Obiceiurile şi datinile româneşti care învăluie această zi sunt numeroase şi au farmecul lor. Ziua de Sfântul Andrei generează atât bucurie, cât şi frică în rândurile românilor din pricina credinţei în strigoi şi moroi. Aceste obiceiuri şi superstiţii diferã şi în funcţie de zona geograficã, dar simbolistica este cam aceeaşi. Oamenii vizau belşugul, casãtoria, protecţia de elemente malefice şi cãutau un salvator în Sfântul Andrei.
O explicaţie pentru existenţa obiceiurilor păgâne într-o zi de mare sărbătoare creştină este faptul că ziua de celebrare a Sfântului Andrei s-a suprapus zilei de celebrare a unei importante divinităţi dacice, personificare a lupului.
Data de 30 noiembrie reprezintã şi ultima zi de toamnã din an, iar multitudinea de superstiţii şi obiceiuri marcheazã începutul iernii, încetinirea ciclului naturii, şi, implicit, momentul în care hotarul dintre viaţã şi moarte este extrem de fragil. Aceasta ar putea fi o altã explicaţie a faptului cã românii considerã noaptea de Sfântul Andrei momentul în care lumea celor vii se întrepãtrunde cu cea a spiritelor.
Andrei era pescar, frate cu Apostolul Petru şi ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul.
După Înălţarea lui Iisus la cer, Apostolului Andrei i-a revenit ca teritoriu de misiune Pontul, adică zona din jurul Mării Negre.
Există în Dobrogea locuri şi creaţii folclorice care arată legătura cu apostolul, pârâiaşul Sf. Andrei, colindul lui Andrei, cel mai cunoscut loc este însă Peştera Sf. Andrei, în sudul judeţului Constanţa, unde se crede că apostolul a locuit cât şi-a făcut misiunea în aceste teritorii. Apostolul Andrei a lăsat la plecarea sa preoţi hirotoniţi care au aruncat sămânţa creştină la sciţii şi dacii din zonă.
Lângă peşteră s-a construit o mânăstire unde mii de credincioşi participă la liturghia sărbătorii Sf. Andrei, de la 30 noiembrie.
Biserica Ortodoxă Română l-a declarat pe Apostolul Andrei în 1997 ca ocrotitor al României, iar ziua sa de pomenire, ca sărbătoare bisericească naţională.
Vecinătatea cu ziua naţională a României de la 1 decembrie face ca cele două sărbători, una religioasă, iar alta laică, să ofere românilor prilejul de a sărbători deodată două momente importante pentru istoria lor, atât naşterea ca popor creştin, cât şi naşterea ca stat unitar şi independent.

Politica