Folosind hărți vechi de o sută de ani, profesioniști în cinematografie, artă fotografică, design digital, literatură, alături de istorici și documentariști au pornit într-o călătorie prin România de astăzi.
O carte veche, primul album despre România publicat vreodată a fost editat la Leipzig, de F. A. Brockhaus, și îi este dedicat Majestății Sale Regelui Carol al II-lea al României: „România. Natură. Clădiri. Viață populară”. Găsit într-o bibliotecă o sută de ani mai târziu, vechiul album a inspirat o echipă de creație, care a pornit chiar de la gândurile adunate într-o notiță introductivă semnată de autor, fotograful german Kurt Hielscher: „Am fost invitat de Guvernul român să călătoresc ca oaspete în România și să alcătuiesc o carte asemănătoare celor despre Germania, Spania, Italia sau Țările Nordice. În ajunul călătoriei mele, un scriitor cunoscut m-a întrebat cu mirare: „De ce să pierzi timpul tău scump cu lucrarea aceasta?” Mulți trebuie să aibă aceeași părere. Ce puțin se știe despre această țară! Pe mine, însă, tema mă ispitea. Poate că aparatul meu va ști să descopere frumuseți ascunse. Totuși, din când în când aveam îndoieli. Sufletul acestei țări mi se va deschide oare?”. O sută de ani mai târziu, dorim să știm încă și mai multe despre România, despre schimbarea ei și, mai ales, despre imaginarul schimbării. Cum s-au transformat, până astăzi, vreme de o sută de ani, locurile și comunitățile care l-au inspirat cândva pe Hielscher?
Kurt Hielscher a călătorit 2.500 de kilometri printr-o țară în vreme de reconstrucție, după ce războiul se dezlănțuise „ca o furtună cotropitoare asupra omenirii”. „Pe urma lui”, spune Octavian Goga în prefața pe care a scris-o pentru vechiul album, „continentul, transformat dintr-o casă mortuară într-o casă de sănătate, se sbuciuma copleșit de teorii și formule, fără să-și găsească locul”.
„O călătorie de 100 de ani”, proiect inițiat de „Fundația Domeniul Otetelișanu”, este o cercetare, din perspectiva multiplelor limbaje de expresie contemporane, care pornește de la fabulosul drum parcurs de fotograful german Kurt Hielscher prin România aflată în reconstrucție după Primul Război Mondial. Cercetarea de demult a dat Europei unul dintre cele mai prețioase albume ale timpului, considerat de cronicarii vremii cea mai frumoasă și mai elegantă carte tipărită în Europa până atunci. Păstrând plăcerea de vânător evocată de Hielscher cu o sută de ani în urmă, trei echipe de filmare și-au propus să înțeleagă importanța contemporană a acestui album. Artiști din diverse domenii și-au luat ca reper această călătorie pentru a evalua, într-un limbaj actual, România de astăzi. Urmând această hartă, documentarea se realizează în toate regiunile României, în Sudul Basarabiei (Ucraina), Cadrilater (Bulgaria) și în Republica Moldova.
CĂUTĂM O COMOARĂ! OFERIM RECOMPENSE! O suită de mini-documentare vor anunța rețele de cercetare, deschise oricui dorește să ni se alăture în această aventură, contribuind cu idei, informații, fotografii vechi sau filmări actuale. Căutăm o comoară și oferim recompense oricui are indicii! Fundația „Domeniul Otetelișanu” solicită documente, informații, fotografii vechi, filmări sau orice alte elemente care să contribuie la conturarea acestui puzzle, oricui dorește și poate contribui la această amplă cercetare. Regulamentul acestui concurs este publicat pe rețelele sociale!
Printre cei porniți pe urmele lui Hielscher se numără regizorul Igor Cobileanski, unul dintre cei mai premiați cineaști care gândesc și crează în România. Regizorul de origine basarabeană Igor Cobileanski are până acum 74 de selecții în diversele categorii ale celor mai importante festivaluri de film, scurtmetraj sau documentar ale lumii. Cu 74 de selecții în festivaluri internaționale de prestigiu și 16 premii în palmares, Igor Cobileanski este autorul a 18 filme, printre care și serialul „Umbre”, o producție HBO. Face parte din echipă și Cristian Gugu, autorul unei serii remarcabile de documentare, printre care Georgrafie Națională (2003) sau „Brancuși în eternitate” – o producție prezentată în numeroase festivaluri și competiții cinematografice -, sau remarcabile documentare despre personalități emblematice ale României, cum ar fi Constantin Brâncuși sau Regina Maria. Ni se alătură și Lucian Dobrovicescu, istoric, regizor de film și documentarist. Lucian este absolvent al Academiei de Teatru și Film București. A fost asistent de regie pentru filme precum „Restul e tăcere”, marele succes al lui Nae Caranfil, sau „Coborâm la prima”, în regia lui Tedy Necula. În calitate de istoric, a colaborat cu revista Historia pentru o serie de documentare despre cel de-Al Doilea Război Mondial, și a realizat emisiunea radiofonică „În vreme de război”.
Vă invităm să ne însoțiți în această călătorie. Îi așteptăm pe toți cei care vor să ni se alăture în zonele care vor fi anunțate din timp pe rețelele sociale. Celorlalți, le vom spune povești în Jurnalul de Călătorie publicat pe www.100deani.ro.
CE VOM FACE.
Dorim să punem trecutul și prezentul față în față. Cum arată locurile fotografiate de Kurt Hielscher acum?
ALBUMUL. Cele mai interesante fotografii vor fi adunate într-un album, care dorește să pună în oglindă trecutul cu prezentul. Fotografiile făcute de Hielscher și cele realizate acum. Îl vom tipări cu drag, în condiții excepționale, în 2.000 de exemplare. Dorim să trimitem acest album, ca pe o vedere de altădată, tuturor instituțiilor și organizațiilor care susțin sau promovează actul cultural în România.
FILMUL DOCUMENTAR. Oamenii de cinematografie care au pornit alături de noi în această călătorie vor croi 50 de mini-documentare despre tot atâtea dintre locurile fotografiate de Hielscher. Filmulețele vor fi disponibile publicului pe situl www.100deani.ro și vor fi promovate pe rețelele de socializare. Până în decembrie, vom avea un film documentar de 80 de minute, care să prezinte întreaga călătorie de acum.
CONCURSUL. Dorim să vă avem alături în această cercetare, pentru a construi împreună o rețea deschisă oricui dorește să ne însoțească în călătoria de 100 de ani, contribuind cu idei, informații, fotografii vechi sau filmări actuale. Vă invităm să căutați prin arhivele vechi, prin cufere sau prin lăzile de zestre, să priviți în jur pentru a observa schimbările și să ne trimiteți fotografii care să ne ducă un pas mai departe. Am lansat un concurs pe rețelele de socializare. Cu premii!
DESPRE FUNDAȚIA „DOMENIUL OTETELIȘANU”
În cei cinci ani de la înființare, Fundația „Domeniul Otetelișanu” a realizat programe culturale în conacul de la Benești, casa în care s-au născut boierii Otetelișeni – printre care și omul care a revoluționat sistemul de învățământ în Țara Românească, Petrache Poenaru. Printre acestea, prestigiosul proiect „București. Bloc. Cetate.” Clădiri iconice ale realismului socialist din capitalism – un exemplu de intervenție culturală de conservare a patrimoniului, prin care a fost valorificată arhiva Horia Maicu, arhitect șef al capitalei (1958-1969) sau „Marele Libertinaj Est European – East Eu Comics Art Residency”, prima rezidență internațională de bandă desenată organizată în România, care a reunit graficieni, scenariști și reprezentanții unor galerii din România, Bulgaria, Cehia, Croația, Serbia și Ungaria. La conacul din satul Benești a concertat Jozef Van Wissem, artistul olandez a cărui lăută a fost șlefuită pentru o mare parte din muzica inclusă pe coloana sonoră a filmului „Only Lovers Left Alive”, exercițiu pentru care Jim Jarmusch a câștigat premiul pentru cea mai bună muzică la Festivalul de la Cannes. Printre evenimentele cu tradiție găzduite și susținute de Fundația „Domeniul Otetelișanu” se numără întâlnirea anuală a artiștilor europeni coordonați de pictorul Christian Paraschiv, eveniment cunoscut sub numele de „Les amis de Christian Paraschiv en Roumanie” și aflat anul acesta la cea de-a patra ediție. La cea de-a cincea ediție a ajuns și programul „În câmp electric”, dezvoltat în parteneriat cu Galeria Odeon, un program care a adus laolaltă, an de an, unii dintre cei mai talentați artiști tineri europeni. Pentru activitatea susținută în promovarea culturii și artei, Fundația „Domeniul Otetelișanu” a fost nominalizată în anul 2016 la Gala Premiilor Fondului Cultural Național, la categoria „Premiul pentru activarea patrimoniului imaterial, care se acordă unei inițiative care a adus în actualitate și a făcut relevant pentru societatea contemporană patrimoniul imaterial, punându‐i în valoare resursele identitare”. De asemenea, unul dintre proiectele sale a fost printre cele trei selectate pentru Premiul Charlemagne pentru Tinerii Europeni, acordat în urma deliberărilor la care participă juriile naționale din toate cele 28 de state membre ale UE, un juriu european, format din trei deputați europeni, Președintele Parlamentului European și patru reprezentanți ai Fundației pentru Premiul Internațional Charlemagne.
Evantia Barca
