România va prelua, de la 1 noiembrie 2018, timp de un an, preşedinţia Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării.
Într-o conferinţă de presă, Doru Dorobanţu, consilier la Ministerul Afacerilor Externe a declarat că, România îşi propune să promoveze patru tematici prioritare şi direcţii de acţiune pe durata mandatului: îmbunătăţirea conectivităţii şi mobilităţii în regiunea Dunării prin promovarea transporturilor, turismului, digitalizării şi a contactelor între oameni; revigorarea Strategiei Europene pentru Regiunea Dunării prin crearea de sinergii între toţi actorii implicaţi şi Comisia Europeană, operaţionalizarea Secretariatului Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD).
O altă direcţie de acţiune este dezvoltarea de schimburi de experienţă pe ariile prioritare ale macrostrategiei, precum dezvoltarea transnaţională a clusterelor prin schimbul de bune practici între entităţile participante la Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării.
Dorobanţu a mai spus că, această strategie reprezintă un mecanism comunitar de cooperare a statelor din zona Dunării, structurat pe patru piloni: interconectarea regiunii Dunării, protejarea Dunării, creşterea prosperităţii şi consolidarea regiunii.
Fiecare dintre aceşti piloni este segmentat pe arii prioritare. Există 11 arii prioritare, iar fiecare dintre ele este coordonată de două state. România coordonează trei arii prioritare.
În şedinţa din 20 septembrie 2018, guvernul a aprobat conceptul preşedinţiei române a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării şi calendarul reuniunilor şi evenimentelor tematice propuse de ţara noastră pe durata mandatului, potrivit unui comunicat al MAE.
Procesul de pregătire a conceptului şi a calendarului evenimentelor privind preşedinţia română a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării a fost gestionat de Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, în calitate de structura naţionala de coordonare,şi a presupus un amplu exerciţiu de consultare a tuturor actorilor relevanţi (instituţiile guvernamentale implicate în gestionarea ariilor prioritare, reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi ai mediului academic şi asociativ).
