Volumul “Reprezentare identitară feminină în cultura română” de Aurora Martin va fi lansat luni 17.09.2018, ora 16.00, în Sala “Marin Sorescu” a Bibliotecii Judeţene “Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova.
Vor prezenta volumul recent apărut la Editura PRO Universitaria din Bucureşti prof. Carmen Făgeţeanu, prof. Dan Ionescu şi scriitorul Mihai Firică, moderatorul întâlnirii.
Evenimentul este organizat de Academia Internaţională “Mihai Eminescu” şi Biblioteca Judeţeană “Alexandru şi Aristia Aman”. Intrarea este liberă.
Aurora Martin s-a născut la 9 martie 1968, în București. A absolvit Facultatea de Filologie (română-italiană) din cadrul Universității București. Este doctor în filosofie cu teza „Reprezentare identitară feminină în cultura română“. Cadru didactic universitar și visiting professor la Facultatea de Relații Internaționale din Sankt Petersburg, Universitatea de Stat „Lomonosov“ din Moscova, Universitatea La Sapienza și Roma Tre, Universitatea din Belgrad și Baku, precum și la George C. Marshall European Center for Security Studies din Garmish (Germania) și Wilmington College din Ohio (SUA).
A ocupat importante funcții guvernamentale: consilier superior în Departamentul de Relații Internaționale și Comunicare din Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, la Agenția Națională pentru Egalitate între Femei și Bărbați. A îndeplinit funcția de redactor-șef Pro-Diversitate și RESPublica – Revista Egalității de Șanse.
În prezent este șef serviciu în Ministerul Muncii și Justiției Sociale, promovând strategia privind egalitatea de șanse în România și relația instituțională cu Comisia Europeană, Consiliul European, OSCE și alte organisme internaționale.
În anul 2015 a fost declarată Femeia anului.
Despre volum, prof. univ. dr. Gheorghe Ceauşu, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică, afirmă: “Lucrarea de faţă reţine atenţia şi se remarcă, încă din primele pagini, printr-un plan ideatic vast şi coerent, care acoperă o problematică ce se dovedeşte a fi actuală, având consecinţe concrete asupra perceperii societăţii româneşti. Acest fapt justifică şi motivează temeinic necesitatea şi utilitatea dezvoltării temei, astfel încât atât teoreticienii, cât şi decidenţii domeniului să poată beneficia, în egală măsură, de o substanţială sursă de informare, dar şi de sugestii practice în ceea ce priveşte elaborarea politicilor publice. De altfel, lucrarea nu se limitează la o abordare teoretică, întrucât îşi propune să pornească de la o analiză complexă a particularităţilor rolurilor de gen şi a reprezentării identitare feminine în cultura română, însă cu intenţia clară de a identifica unele repere fundamentale, în vederea formulării de politici publice. Abordarea analitică se finalizează, astfel, cu soluţii practice, încadrându-se între puţinele cercetări care pot servi ca reper decidenţilor din sfera instituţională şi din societatea civilă şi demonstrând necesitatea elaborării unor astfel de materiale, care să diminueze distanţele dintre lumea academică şi mediul instituţional românesc.”
