Fondurile Muzeului Cărții și Exilului Românesc de la Craiova se îmbogățesc cu impresionanta colecție donată de Andrei Șerban. Prin semnarea contractului de donație, colecția Andrei Șerban se alătură fondurilor deținute de Muzeului Cărții și Exilului Românesc, intrând astfel în patrimoniul statului român și implicit în circuitul cultural și artistic.
Ultima donație prin care se urmărește recuperarea valorilor culturale și științifice românești din afara țării provine din Statele Unite ale Americii, de la Andrei Șerban, regizor de teatru, operă și profesor de actorie și regie. Prin bunavoința donatorului, la Biblioteca Județeana „Alexandru și Aristia Aman” vor ajunge în perioada următoare numeroase mărturii ale vieții culturale din exil: afișe, cărți, note personale în legătură cu diferite spectacole de teatru și operă, caiete de regie, indicații din timpul repetițiilor, materiale pregătitoare, fonduri documentare pentru spectacole, numeroase interviuri apărute in diverse publicatii prestigioase, cronici si extrase din presa internatională, fotografii personale și profesionale, corespondență, casete VHS, DVD-uri, CD-uri, precum și alte bunuri culturale și obiecte personale.
Andrei Șerban s-a născut în 21 iunie 1943 la București. A regizat, la vârsta de doar 13 ani, Năpasta lui Caragiale, în care a și jucat pe Ion Nebunu, ce anunța parcursul fulminant la care avea să se înhame tânărul regizor. Considerat, după fericita caracterizare a lui Robert Brustein, important critic și creator de teatru, „unul dintre cei mai importanți regizori de teatru din perioada postbelică”, Andrei Șerban a absolvit, în 1968, după șapte ani de studiu, cursurile de actorie și apoi regie la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică București.
Pentru că încă de timpuriu era adeptul conceptelor teatrale originale, Andrei Șerban a participat în perioada studiilor la numeroase festivaluri studențești din Europa. Punerea în scenă a unor spectacole precum „Ubu rege”, „Iulius Cezar”, „Arden din Faversham”, „Omul cel bun din Sîciuan”, „Iona” sau „Noaptea încurcăturilor”, toate în cea de-a doua jumătate a anilor ’60, aveau să-i aducă atât recunoașterea unanimă la nivel național cât și renumele de tânăr regizor care „atacă piese de genuri diferite”. Participarea la Festivalul Mondial de Teatru Studențesc de la Zagreb (1966) cu piesa „Nu sunt Turnul Eifel”, avea să reprezinte marea șansă de care se leagă începutul unui lung exil artistic. Remarcat cu acea ocazia de Ellen Stewart, fondatorul și directorul Teatrului experimental „La MaMa” din Statele Unite ale Americii, care i-a adresat, doi ani mai târziu, invitația oficială de a i se alătura în proiectul teatral fondat la New York, Andrei Șerban avea să părăsească România în 1969 cu destinația finală Statele Unite ale Americii. La doar câțiva ani de la sosirea pe tărâmul tuturor posibilităților, Andrei Șerban era considerat de New York Times unul dintre cei mai buni regizori din America, iar în 1977, dupa succesul cu Livada de visini pe Broadway, unul dintre cei mai importanți regizori novatori din lume.
Montările și metodele lui Andrei Șerban au atras admirația, curiozitatea și simpatia lumii teatrale de dincolo de Pacific. „Fragmente dintr-o trilogie antică”, „Medeea”, „Agamemnon”, „Livada cu vișini”, „Pescărușul”, „Trei surori”, Maestrul si Margareta, Avarul „Unchiul Vania”, „Regele cerb”, „Femeia Șarpe”Umbrelele din Cherbourg, Sganarelle, Femeia îndărătnică, Lysistrata, Pericles, Merchant of Venice și „A douăsprezecea noapte”, sunt doar câteva dintre punerile în scenă care l-au transformat pe Andrei Șerban într-o veritabilă stea a teatrului mondial contemporan.
Apreciat pentru viziunea demonstrată în montarea tragediei antice, ca și pentru transformarea miturilor vechi în povești cu tâlc, adaptate lumii in care trăim, regizorul român a fost pe bună dreptate creditat cu fondarea unui nou stil teatral numit „Noul Fabulism” (Mel Gussow, New York Times). Începând cu 1980, Andrei Șerban a montat și spectacole de operă. După debutul de la Cardiff cu opera „Evgheni Oneghin”, au urmat adaptări diferite pe cele mai importante scene ale lumii precum Royal Opera Covent Garden, Metroplitan, San Francisco, Chicago, Los Angeles, Paris, Viena, La fenice, etc…
Între 1977 și 1978 a predat la Yale Drama School, iar între 1980-1989 a predat cursuri de regie și actorie la Advanced Theatre Training Institute (Harvard). După experiența ca director al Teatrului Național București (1990-1993), interval în care a reușit să revitalizeze și reinventeze vetustul teatru bucureștean, Andrei Șerban s-a întors în Statele Unite ale Americii unde, în 1992, a primit la New York catedra de artă teatrală de la Columbia University , cumulând cu aceeași ocazie și funcția de director la prestigiosul centru Oscar Hammestein II Center for Theatre Studies. Experiențele pedagogice nu s-au restrans doar la teritoriul american. Andrei Șerban a conferențiat și ținut cursuri și la La jolla San Diego, Pittsburgh, Conservatoire de Paris, respectiv la Școala de teatru din Stockholm si a efectuat in Romania numeroase cursuri de vară pentru tinerii actori și studenți, sub egida Academiei Itinerante ce-i purta numele. Pentru activitatea desfășurată, a fost distins cu numeroase premii internaționale.
„Am auzit despre Muzeul Exilului de la academicianul Basarab Nicolescu, care a avut ideea să-mi propună sa donez o mare parte din arhivele personale. Domnia sa mi-a descris în termeni extrem de entuziaști oferta care i s-a făcut de către Biblioteca Aman din Craiova pentru a participa la înființarea Muzeul Cărții și Exilului Românesc, o inițiativă în premieră în România. Inițiativa mi s-a părut binevenită. Cei care sunt interesați de activitatea mea de peste jumătate de secol în SUA și în lume vor avea acum posibilitatea să cerceteze direct toate documentele donate: zeci de spectacole surprinse pe peliculă, fotografii și afișe de sală, foarte multe reviste și ziare care cuprind cronici de spectacole realizate, dar și înscrisuri și documente despre activitatea didacticăde la Columbia University, activitate care sa întins pe parcursul a 26 de ani”, a declarat Andrei Șerban.
După anul 2000, Andrei Șerban a colaborat activ cu mai multe teatre din România și continuă să organizeze numeroase ateliere și conferințe naționale pe teme artistice. Doctor Honoris Causa al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj şi al Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi, Andrei Șerban a fost distins în 2008 cu Ordinul Naţional „Steaua României” în Grad de Mare Cruce pentru întreaga sa carieră artistică.
„Puțin prezent în perioada regimului comunist, Andrei Șerban și-a recăpătat în Romania, în ultimele aproape trei decenii, notorietatea și respectabilitatea pe care impresionanta activitatea artistică le-a impus la nivel mondial. Cei care-l cunosc pe Andrei Șerban, critici de teatru, regizori, actori, designeri, prieteni și cunoștințe, cunosc în detaliu și pasiunea pătimașă din spatele talentului—predispoziția către viu și vibrant, curajul de a lua riscuri, de a fi în căutarea necunoscutului, crearea unui dialog mereu proaspăt dintre actori și spectatori, importanța surprizei în teatru— iată cîteva din intențiile artistului. Andrei Șerban ne onorează prin donația făcută. Mă bucur nespus de mult că patrimoniul Muzeului Cărții și Exilului Românesc se îmbogățește cu o nouăcolecție specială. Celor care vor să pătrundă în culisele operelor regizate de Andrei Șerban, în mijlocul provocărilor și frământărilor marelui regizor mondial, le promitem materiale inedite. Îi mulțumim lui Andrei Șerban pentru opțiunea făcută pentru Craiova. Îl asigurăm că opera domniei sale va fi integrată rapid în circuitul cultural și artistic”, a declarat Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”.
Muzeul Cărții și Exilului Românesc își afirmă în permanență vocația de platformă modernă de reunire, conservare și promovare pentru cele mai importante cărți, opere, documente, obiecte de artă și sculptură create de românii din afara României. La momentul actual, patrimoniul Muzeului Cărții și Exilului Românesc este alcătuit din următoarele fonduri și colecții personale: acad. Basarab Nicolescu, Mircea Eliade, Vintilă Horia, Paul Barbăneagră, Leonid Arcade, Cicerone Poghirc, Șerban Popa, Mircea Milcovitch, Maria Mesterou, Constanța Buzdugan, Ileana Vulpescu, V. Veliman, acad. Dan Berindei și acad. Dinu C. Giurescu.
