Consultări cetățenești pentru viitorul Uniunii Europene

Încă de la începutul conferinței, primarul Craiovei, Mihail Genoiu, a menționat faptul că municipiul reședință de județ a trecut printr-o schimbare semnificativă în urma absorbției fondurilor europene în ceea ce privește infrastructura, prin cele două pasaje care au fluidizat traficul în oraș, parcarea subterană, Parcul „Nicolae Romanescu” și centrul istoric al Craiovei care „în discuțiile din Comisia Europeană este considerat unul dintre cele mai de succes proiecte europene din România. Centrul istoric din Craiova, pe lângă faptul că a fost realizat impecabil din punct de vedere structural, este funcțional, este un centru isoric care a înviat”, după cum a afirmat Mihail Genoiu.

Acesta a mai spus că datorită investițiilor făcute de către primărie, centrul vechi al Craiovei a devenit „un loc în care se plimbă atât lumea cât și banii”.

„Banii europeni au fost un început, iar noi continuăm în etapele următoare extinderea centrului istoric din banii municipalității, start-up-ul a fost dat de Uniunea Europeană, însă noi din acel start-up am învățat ce avem de făcut și continuăm pe banii noștri,” a declarat primarul  Craiovei

Preşedintele Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa, a afirmat că a fost una dintre cele mai mari şanse ale României, acum 12 ani, să poată intra în Uniunea Europeană.

„Ne-am spus că trece un râu de bani pe lângă noi şi că avem o şansă unică să mai schimbăm ceva în această zonă şi dacă nu vom fi atenți să accesăm fiecare program al Uniunii Europene atunci cineva, peste ani, ne va judeca. Am făcut acest lucru şi credem că suntem unul dintre județele care au absorbit cel mai bine fondurile europene din România”, a spus Ion Prioteasa.

El a adăugat că peste 800 de milioane de euro au fost investiţi în județ, iar acum sunt 107  localități care au apă curentă, față de acum 10-12 ani când erau doar 3. Șeful administrației doljene a mai afirmat că s-au făcut investiții în muzee și a reamintit și Aeroportul Craiova. „Fondurile europene au tras județul Dolj cu 30 de ani mai devreme. Practic am construit în 10 ani cât trebuia să construim în 30 de ani”, a conchis Prioteasa.

Prefectul de Dolj, Dan Narcis Purcărescu, a adăugat că „ar fi prima inundație care m-ar bucura nespus, să fim inundați de râul de bani la care făcea referire domnul preşedinte Ion Prioteasa” şi a mai menționat că „liberalizarea pieței de muncă în Europa ne face cu un ochi să râdem, cu un ochi să plângem. Cu un ochi râdem că foarte mulți români lucrează în Uniunea Europeană, cu un ochi plângem pentru că rămânem fără forță de muncă calificată”.

Senatorul Lavinia Craioveanu a declarat că trebuie susținută o viitoare Uniune Europeană a coeziunii şi nu una cu două viteze, având ca scop reducerea decalajelor pentru ca toți cetățenii Uniunii Europene să beneficieze de aceleaşi drepturi.

Senatorul Radu Preda a afirmat la rândul său: „La 10 ani de la accederea în U.E., acum în anul Centenarului ne pregătim pentru provocările viitorului. Această preşedinție a Consiliului Uniunii Europene reprezintă pentru România o mare provocare, reprezintă şi o mare şansă, să arătăm Uniunii care este adevărata Românie, fiindcă despre România se spun multe şi se ştiu puține, se vorbeşte mult şi se prezintă puțin din realitățile de aici. O ofensivă diplomatică la nivel european trebuie să arate România aşa cum este ea: o Românie a oamenilor care muncesc, care sunt interesați, care vin în sală să-şi spună punctul de vedere atunci când au această opțiune. Asta este România reală a celor 20 şi ceva de milioane de români care-şi produc bunăstarea aici.”

Ministrul Victor Negrescu a vorbit despre o necesitate a unei convergențe între interesele naționale şi interesele Uniunii Europene.

„Despre asta este vorba când vorbim despre preşedinția noastră la Consiliul Uniunii Europene, despre capacitatea noastră de a crea o sinergie între interesele comune şi interesele naționale, pentru că România poate să-şi vadă exprimate obiectivele prin promovarea acestora în plan european, printr-un dialog constructiv cu statele membre”, a firmat Negrescu

Cei prezenți la eveniment au avut ocazia să-şi prezinte punctele de vedere legate de apartenența la Uniunea Europeană prin completarea unui chestionar în timp real. Răspunsurile lor vor fi legate într-un raport şi prezentate la o reuniune la Bruxelles. Toate statele membre organizează astfel de consultări. „Vrem să transmitem un mesaj foarte clar, fiecare cetățean român şi fiecare cetățean european trebuie să aibă oportunitatea de a participa la deciziile europene”, a mai spus Negrescu.

Tot în cadrul evenimentului de vineri, ministrul delegat pentru Afaceri Europene a vorbit despre românii aflați în afara granițelor țării. Negrescu a menționat că și el a fost plecat, dar a ales să se întoarcă și să contribuie la dezvoltarea României.

„Zilele acestea, observ că se vorbeşte destul de mult de românii din afara ţării şi ce oportunităţi am oferit românilor din afara ţării. Sunt unul dintre reprezentanţii Guvernului României care a trăit foarte mulţi ani, în afara ţării. Am trăit peste nouă ani în afara ţării şi am decis să mă întorc tocmai pentru a contribui atât cât pot la ceea ce ne dorim să facem pentru România pe mai departe. Sunt bucuros astăzi să pot face acest lucru ca ministru delegat. Aş putea spune că m-am format în străinătate şi am decis să mă întorc pentru că există multe oportunităţi pentru românii din afara ţării de a contribui activ, constructiv şi eficient la stabilirea viitorului acestei ţări (…) Am organizat foarte multe consultări cu români din afara ţării. De fapt, de fiecare dată când am mers într-o capitală europeană, am organizat o dezbatere, o discuţie cu aceştia, şi am remarcat dorinţa lor constructivă la ceea ce înseamnă proiectul european al României. Discuţiile au fost foarte constructive şi am remarcat că există foarte mulţi români care îşi doresc să se întoarcă înapoi, care îşi doresc să contribuie eficient la ceea ce înseamnă viitorul României şi mai ales ce înseamnă această preşedinţie la Consiliul Europei. Pentru că am remarcat acest lucru, pe site-ul nostru, avem un spaţiu dedicat românilor din afara ţării. Ei pot şi au putut veni cu ideile lor, cu propunerile lor. Pentru noi, reprezentanţii Guvernului României, a fost important să-i ascultăm pe românii care trăiesc acolo şi să venim cu acţiuni concrete”, a mai spus Victor Negrescu.