În timp ce în mass-media se vorbește de români morți în ferme din străinătate, fermele de la noi din țară duc lipsă de muncitori, deși oferă salarii atractive. Camera Deputaților a adoptat, miercuri, un proiect de lege prin care dreptul la ajutor social încetează în cazul refuzului unui loc de muncă oferit. Fermierii din Dolj speră că poate așa vor găsi oameni care să muncească.
Mii de români pleacă la muncă în agricultură în alte state, sperând la plăți bune și respect din partea angajatorilor, însă nu întotdeauna primesc ce așteaptă. Unele publicații au scris zilele trecute că doi români au murit în condiții suspecte în Germania, la Bornheim, acolo unde desfășurau activități agricole la o fermă de căpșuni și sparanghel. Aceleași publicații au notat că oficiali ai României s-ar fi deplasat la complexul în care locuiesc aproape 400 de români, pentru a vedea condițiile de acolo.
Cel puțin unul dintre românii morți ar fi decedat după ce a fost acceptat la muncă într-o stare a sănătății precară, scriu sursele citate, care mai arată că bărbatul ar fi cerut ajutor, dar patronul nu ar fi chemat salvarea. O clarificare oficială nu există însă în acest caz.
În primul episod, conform surselor noastre, bărbatul ar fi cerut ajutor, însă salvarea nu a fost chemată de patron.
În țară nu vor să muncească
În timp ce muncitorii români sunt chinuiți pe plantațiile străinilor, fermierii din țară nu găsesc angajați. Așa se întâmplă și în cazul serelor din Ișalnița. Acolo, în fiecare zi se recoltează un maxim de 80 – 90 tone de castraveciori, aproximativ 90% din producție mergând la export. Pentru ca lucrurile să funcționeze bine ar fi nevoie ca 450 de oameni să muncească zilnic. Acest lucru nu se întâmplă însă. Angajatorul spune că nu prea reușește să găsească numărul de muncitori necesar deși salariul este atractiv și le pune la dispoziție și transport. Patronul ia muncitori din Dolj, dar și Gorj și Mehedinți, autobuzele mergând chiar până la 80 de kilometri de sere. Salariile pot trece de 2.000 lei pe lună. Dacă ar veni zilnic la lucru.
„Le oferim 83 lei pe zi în mână, transportul este asigurat și am nevoie de 450 oameni pe zi. Din martie până acum nu știu dacă am reușit să avem într-o zi toate persoanele de care avem nevoie. Este foarte greu. Fiind un sector în care trebuie să recoltezi zilnic. Eu recoltez castraveciori, cornișon, și dacă nu îi recoltezi zilnic ies din calibru și doua zi nu mai iei banii pe care trebuie să îi iei.
Oamenii nu vor să muncească. Vin o zi, două, trei, după aceea pauză. Când termină banii vin iar și tot așa. Am observat că, cu cât cresc veniturile zilnic, cu atâte zile vin mai puțin. Și-au format un standard de viață, un coș zilnic până la urmă, și eu dacă le dau 83 lei, adună trei zile, apoi stau. Trimiți autobuzul în zona x, în loc de 80 vin 20. Vorbești cu ei seara dacă vin a doua zi, spun da, dar nu mai vin. E vorba de mentalitate. Când au venit cu măririle de salarii, eu am crezut atunci că lucrurile se rezolvă, vor intra în normal, nu mai alergăm după oameni, dar nu a fost așa”, a declarat, pentru Jurnalul Olteniei, Florin Purcea, managerul Sud Oil Sere Ișalnița.
Din toți angajații de care ar avea nevoie, Florin Purcea spune că se poate baza pe un nucleu de 200 de persoane. Cei mai conștiincioși sunt gorjenii. Mai exact, soțiile foștilor mineri.
„Salvarea în anul acesta a venit de la romii din Cerăt, Lipov, Radovan, zona asta a Doljului. Ei m-au salvat un pic. Au venit să muncească. Asta este situația. Gândiți-vă că nu am nevoie de oameni cu experiență, ci de oameni care sunt mulți în județ. Am și un nucleu de vreo 200 de oameni, mai constanți, sunt din Gorj, orașele unde au fost mine. Sunt soțiile de mineri care înainte stăteau acasă cu copiii. Sunt foarte conștiincioase. Ele vin și își fac treaba, muncesc”, a mai precizat managerul Sud Oil Sere Ișalnița.
Un proiect de lege adoptat recent de Camera Deputaților și care vizează modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat ar putea fi salvarea pentru mulți dintre angajatorii din Dolj și nu numai. Dacă va deveni lege, beneficiarii de ajutor social și-ar putea pierde banii în cazul în care refuză un loc de muncă.
„Refuzul unui loc de muncă oferit sau refuzul de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă atrage încetarea dreptului la ajutorul social”, se arată în proiect.
Totodată, se prevede că, în situaţia pierderii dreptului la ajutor social, familia sau persoana singură poate solicita un nou drept după o perioadă de 12 luni de la data deciziei de încetare a acestui drept.
Iniţiativa legislativă stipulează că pentru sumele acordate ca ajutor social una sau mai multe persoane majore apte de muncă, raportat la cuantumul ajutorului social din familia beneficiară, au obligaţia de a presta lunar, la solicitarea primarului, acţiuni sau lucrări de interes local, fără a se putea depăşi regimul normal de lucru şi cu respectarea normelor de securitate şi igienă a muncii, potrvit economica.net.
„În situaţia în care persoana nominalizată să efectueze acţiunile sau lucrările de interes local se află în incapacitate temporară de muncă sau şi-a pierdut total ori parţial capacitatea de muncă, obligaţia de a presta acţiunile sau lucrările de interes local (…) se transferă celorlalte persoane apte de muncă din familie, cu acordul primarului”, se mai arată în proiect.
Camera Deputaților este for decizional în acest caz, astfel că proiectul mai așteaptă doar avizul președintelui României pentru a deveni lege.
