Generalul de flotilă aeriană (r) aviator Ion Dobran, unul dintre așii aviației de vânătoare române în timpul celui de al Doilea Război Mondial, a vizitat, la sfârşitul săptămânii, Baza NATO de la Deveselu, fiind primit de conducerea româno-americană, căpitanul Charlos Washington şi colonelul Răzvan Brătulescu.
În cel de al Doilea Război Mondial, Ion Dobran a participat la războiul din Est, la campania de la Mariupol, luptând împotriva aviației URSS, la apărarea regiunii petrolifere Ploiești, luptând şi împotriva aviației de bombardament americane, dar și la campania din Cehoslovacia, unde a luptat împotriva Germaniei, efectuând misiuni inclusiv în 9 mai 1945, ultima zi a războiului.
El a fost comandantul Escadrilei 48 Vânătoare (albastră) din Grupul 9 Vânătoare. Totodată, a luat parte la 340 de misiuni, 74 de lupte aeriene și a avut 10 victorii aeriene confirmate, 3 probabile și una la sol. Este decorat cu Ordinul Steaua României, Ordinul Coroana României și Ordinul Virtutea Aeronautică.
Componenta terestră de la Deveselu a sistemului de apărare antirachetă AEGIS, împărţit de SUA şi de NATO, a fost declarată operaţională pe 18 decembrie 2016, după aproape doi ani de construcţie şi aproape şase ani de la momentul în care România a fost de acord să găzduiască acest sistem.
Baza militară de lângă Caracal găzduieşte un sistem de radar şi trei baterii de rachete interceptoare SM-3 IB, care au rolul de a intercepta rachete balistice intercontinentale sau cu rază medie de acţiune, principalele ameninţări identificate provenind dinspre Iran şi Orientul Mijlociu. Componenta sistemului terestru AEGIS de la Deveselu urmează să intre într-o perioadă de teste, până în primăvara lui 2019, pentru a putea fi integrat cu sistemul maritim AEGIS, funcţional deja pe patru nave aflate în Marea Mediterană, cu baza la Rota, în Spania, precum şi cu radarul instalat în Turcia şi cu sistemul de comandă şi control de la Ramstein, din Germania.
Scutul antirachetă de la Deveselu a început să fie construit în 2013, iar România a fost de acord să găzduiască acest sistem în 2010, printr-o decizie a CSAT, în 2011 fiind semnat Acordul dintre România şi SUA privind acest sistem antirachetă. Interceptoarele de tip SM-3 IB (Standard Missile 3 Block IB) şi radarul SPY-1 de la Deveselu fac parte dintr-un sistem complex de apărare împotriva rachetelor balistice cu rază medie şi lungă de acţiune, care este dezvoltat în comun de SUA şi de NATO şi care acoperă întreaga Europă. Componenta de la Deveselu are rolul de a apăra sudul spaţiului european.
