Autorităţile au dificultăţi în a implementa Programul naţional de cadastru şi carte funciară în comuna Sîmbureşti, singura din judeţul Olt în care nu s-a făcut cooperativizarea de către regimul comunist. Astfel, oamenii şi-au păstrat dintotdeauna proprietatea asupra terenului şi există cazuri cu succesiuni nedezbătute de trei sau patru generaţii.
Directorul Oficiului judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Olt, Gigel Chiriţă, spune că o altă problemă în ceea ce priveşte cadastrarea gratuită a imobilelor din Sîmbureşti este şi faptul că localitatea are foarte multe zone cu pantă de înclinare mare, iar operatorii preferă lucrările „mai uşoare”.
„Sîmbureşti este singura comună din judeţul Olt necooperativizată. Oamenii nu şi-au pierdut niciodată proprietatea acelor terenuri, n-au intrat în cooperativele agricole de producţie, în anii ’58-’60, deci proprietatea a fost la ei şi au transmis-o din tată în fiu, care cum au considerat de cuviinţă. Unii şi-au făcut acte, certificate de moştenitori, alţii nu. Sunt poate morţi, la a treia sau a patra generaţie şi n-au succesiuni dezbătute, n-au niciun fel de act. Un alt factor, este că Sîmbureştiul este comuna cu panta de înclinaţie cea mai mare, conform unui studiu făcut de Centrul Naţional de Geodezie. Pe Finanţarea 3, dacă la comunele din sud se plătesc 60 de lei pe imobil, la Sîmbureşti va creşte un pic preţul. Legiuitorul a prevăzut posibilitatea ca, în funcţie de gradul de dificultate al terenului, să fie indexat cu un anumit procent. Am discutat cu primarul de la Sîmbureşti şi s-ar putea ca anul aceasta să încheie un contract de prestări servicii şi să înceapă să facă”, a declarat Chiriţă.
Directorul OCPI Olt a adăugat că tot în cadrul acestui program se poate deconta dezbaterea taxei de succesiune. Chiriţă a ţinut să atragă atenţia că nu este vorba şi de partaj.
„În cadrul Programului naţional de cadastru şi carte funciară, am venit şi cu o altă facilitate – decontarea dezbaterii taxelor de succesiune, pentru autorii decedaţi. Practic, la finalizarea lucrărilor de înregistrare sistematică pe o localitate, toţi cei care au avut autorii decedaţi, înscrişi în succesiuni nedezbătute, pot beneficia tot gratuit de dezbaterea acestor taxe de succesiune. Evident, este vorba doar de dezbaterea taxei. Ulterior, oamenii au întrebat de ce e gratuit, pentru că notarul a luat bani. Ei îşi făceau şi partaje, ulterior, procedură care nu mai este decondată de ANCPI. Noi am plătit doar prima operaţiune, adică dezbatarea succesiunii”, a conchis Gigel Chiriţă.
Şeful OCPI Olt, Gigel Chiriţă, a afirmat că la aproape 30 de ani de la apariţia Legii fondului funciar 18/1991 încă mai sunt, în judeţ, titluri de proprietate de eliberat, iar autorităţile se plâng că nu au măsurători. Chiriţă spune că, o dată cu finalizarea implementării Programului naţional de cadastru şi carte funciară, aceste probleme ar trebui să dispară.
„În contractele care vor fi încheiate în 2018-2019, ca urmare a unei alte modificări legislative, vor putea fi incluse şi imobile din intravilan, iar lucrările vor putea fi decontate de această dată. Uşor-uşor, extravilanul se va termina. Sunt 30 de ani de la apariţia Legii 18 şi în continuare mai sunt titluri de proprietate de eliberat, autorităţile locale se vaită că nu au măsurători. În momentul în care terenul va fi măsurat, nu văd ce alte impedimente vor mai avea. Programul naţional de cadastru şi carte funciară, atunci când a fost lansat, avea ca targhet 2023, dată la care să fie finalizate măsurătorile cel puţin cu privire la extravilan, la nivelul întregii ţări. Dacă ne uităm pe tabelele pe care le am eu, în condiţiile în care sunt judeţe care au 300 sau 200 de imobile, în toată această perioadă, mi-e greu să cred că vor ajunge în timpul ăsta la acelaşi procent. Ţinta noastră este ca, până în 2023, să finalizăm lucrările de înregistrare sistematică pentru extravilanul tuturor localităţilor”, a afirmat Gigel Chiriţă.
Potrivit acestuia, în următorii doi ani, suprafaţa de teren intabulată din judeţul Olt ar trebuie să fie în proporţie de peste 70 la sută.
„Dacă vom reuşi finalizarea acestor 197 de contracte de prestări servicii, fără a le lua în calcul pe cele care se vor încheia în perioada imediat următoare, cu încă 250.000 de imobile, estimate de către noi, probabil că suprafaţa intabulată a judeţului Olt va depăşi 70 la sută. Vorbim de momentul 2019-2020”, a afirmat şeful OCPI Olt.
Proiectul de cadastrare cu fonduri europene, finanţat prin Programul Operaţional Regional 2014 – 2020, Axa Prioritară 11, se află în aşteptarea unor clarificări de la Bruxelles, 22 de localităţi din judeţul Olt fiind cuprinse.
Directorul OCPI Olt, Gigel Chiriţă, a declarat că, în primă fază, ar fi trebuit să înceapă lucrările de cadastrare în opt localităţi, care erau aşezate de-a lungul traseului viitorului drum expres. El a adăugat că sunt doar clarificări tehnice, procedura reluându-se ulterior.
„Deocamdată, documentaţia trimisă de ANCPI nu a primit avizul de la Bruxelles, sunt încă în clarificări, fapt pentru care nu s-a organizat licitaţia pentru cele opt localităţi care erau, iniţial, prinse. Din judeţul Olt erau opt UAT-uri, în general aşezate de-a lungul drumului expres Craiova-Piteşti. Acestea au fost incluse primele pentru că ăsta era unul dintre criterii, prioritizarea să se facă în funcţie de obiectivele de investiţii pe care le au diversele ministere. Dar, documentaţia respectivă nefiind încă aprobată la Bruxelles, licitaţia nu s-a putut organiza. N-aş putea să vă dau un termen când se va finaliza. Sunt doar clarificări tehnice. Era o listă cu 22 de UAT-uri, la nivelul judeţului, prinse în acest program. Dintre acestea, erau selectate opt ca să intre în prima fază a proiectului, restul urmând etapa doi şi trei”, a explicat Chiriţă.
Prin implementarea acestui proiect, 22 de localităţi din judeţ vor avea cadastru cu bani europeni. Lista cuprinde următoarele comune: Bălteni, Bârza, Bobiceşti, Cezieni, Cilieni, Crâmpoia, Dăneasa, Dobrosloveni, Drăghiceni, Fărcaşele, Găneasa, Mihăeşti, Milcov, Optaşi-Măgura, Priseaca, Radomireşti, Scărişoara, Slătioara, Sprâncenata, Stoeneşti, Tătuleşti şi Tia Mare.
Fiecare localitate a fost prinsă cu o suprafaţă cuprinsă între puţin peste două mii de hectare şi zece mii de hectare. Cea mai mare sumă va fi primită de comuna Radomireşti, unde se vor realiza lucrări de înregistrare sistematică pe o suprafaţă de peste zece mii de hectare.
Reprezentanţii OCPI Olt au precizat că aceste localităţi mai au sectoare cadastrale deja făcute.
Implementarea Programului naţional de cadastru şi carte funciară a dus la creşterea rezervei de teren a primăriilor din judeţul Olt, datorită măsurătorilor exacte.
Prefectul judeţului Olt, Silviu Neacşu, a declarat, marţi, în cadrul unei şedinţe desfăşurate la Prefectură, că este un lucru pozitiv faptul că rezerva de teren creşte pentru că mai sunt oameni care trebuie puşi în posesie.
„Vreau să vă spun că aceste măsurători au un efect bun, în sensul că sunt exacte şi la fiecare localitate rezerva de teren identificată creşte. Pentru că înainte, măsurătorile se făceau altfel, iar acum sunt extrem de exacte. Rezerva creşte şi acest lucru ne bucură pentru că mai sunt cetăţeni care trebuie să fie puşi în posesie”, a declarat Neacşu.
Prezent la aceeaşi şedință, directorul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Olt, Gigel Chiriţă, a explicat că datorită preciziei aplicaţiilor folosite pentru măsurători a dispărut noţiunea de suprapunere a terenurilor.
„În cadrul înregistrării sistematice nu există această noţiune (suprapunere teren – n.red.). Una este când cineva se duce şi-şi măsoară într-o tarla, într-un cvartal, un teren doar al lui, îşi indică el limitele celui care îi execută măsurătorile, şi altceva este în momentul în care măsori întreaga tarla. Acea noţiune de suprapunere nu mai poate exista. Primul filtru pe care îl fac aplicaţiile cu care verificăm aceste lucrări sunt legate de topologia poligoanelor. Sunt softuri specializate care asta verifică, să nu existe surpapuneri între puncte. Această rezervă de teren a localităţilor a crescut şi din precizia măsurătorilor, dar cred că cel mai mult este datorită identificării proprietarilor”, a arătat Chiriţă.
